Excursie de trei zile în Bulgaria şi Romania

Stâncile din Belogradchik (foto: PlecaţiDeparte.ro)

Un călător şi blogger român povesteşte despre cele trei zile, care a petrecut în Bulgaria de Nord-Vest şi în România în regiunea dunăreană a Orşovei şi a lui Drobeta-Turnu Severin

Raul Baldean

Acest articol a fost publicat pe 12 octombrie 2018 pe site-ul ”Plecaţi Departe”.

În afară de Albena și Nisipurile de Aur, Bulgaria nu e o destinație foarte celebră pentru noi, românii, dar pentru mine începe să prezinte interes. Am avut ocazia să merg câteva zile, să fac cunoștință cu locuri noi și obiective turistice, la Sud și la Nord de Dunăre. Drumurile bulgărești sunt la fel cum le știm din povești, adică puțin mai rele decât la noi. Moneda lor e leva (1 leva = 2,4 lei). Oamenii obișnuiți sunt foarte amabili. Te poti înțelege cu ei prin semne, sau amestecând aleator cuvinte din orice limbă. Prea puțini știu o alta limba străină.

Advertisements

The misery of investigative journalism

Installation at the Tate Modern Museum in London (photo: Pixabay, CC0)

Journalists` revelations affirm for many people the notion that „all the politicians are the same misery“ and that is why it makes no sense to try to change the things

Dimitar Sabev

This article was published on 25 September 2018 on the site Bodil. 

Who says that there is no investigative journalism in Bulgaria? It exists and is even more than the capacity of the public to digest. „Bivol“ has unveiled a lot of criminal schemes – from the offshore accounts of the labour union leader Trenchev till the case of Gheorghiu – a Cypriot poor guy, who owns firms for millions. The journalists at NOVA Tv or bTV sometimes produce investigations of high quality. There are sneaking revelations even in the public media BNT and BNR, which are under control,

In spite of these and other examples I dare to claim that Bulgarian investigative journalism is in a deep crisis. Investigations are made for their own sake: not only from the standing point of journalists, but also from the standing point of the public. Investigative journalism is an attractive genre in Bulgaria, it brings fame and influence, but rarely assumes important tasks, such as change of thinking or behavior of society.

Sărăcia jurnalismului de investigaţie

Instalaţie în muzeul Tate Modern din Londra (foto: Pixabay, CC0)

Dezvăluirile jurnaliştilor întăresc covingerea oamenilor că ”cu toţii sunt nişte ticăloşi” şi din cauza asta nu are nici un sens să încercăm să schimbăm lucrurile

Dimităr Săbev

Acest articol a fost publicat pe 25 septembrie 2018 pe site-ul Bodil. 

Cine zice că în Bulgaria nu există jurnalism de investigaţie? Există, şi chiar mai mult decât este capacitatea auditoriului de a-l digera. ”Bivol” a dezvăluit multe scheme criminale – de la firmele offshore ale sindicalistului Trencev, până la Gheorghiu – cipriotul sărac, care posedă firme de milioane de euro. Jurnaliştii de la NOVA şi bTV uneori produc publicaţii de investigaţie de înaltă probă. Ikonomedia, de asemenea. Chiar şi în mediile publice BNT şi BNR, care se află sub control, se strecoară dezvăluiri.

În ciuda acestor şi a altor exemple, am curajul de a afirma că jurnalismul bulgăresc de investigaţie se află într-o criză gravă. Mai ales, pentru că investigaţiile s-au transformat într-un scop în sine: şi pentru jurnalişti, şi cu atât mai mult pentru public. Jurnalismul de investigaţie este un gen atractiv la noi. El aduce influenţă şi popularitate, dar rareori îşi pune sărcini semnificative precum ar fi schimbarea în modul de gândire şi de comportament al societăţii.

Bulgaria: Poliţia a reţinut jurnalişti după un semnal trimis de ei

(foto: Pixabay, CC0)

Într-o operaţie grotescă poliţia bulgărească a reţinut un jurnalist bulgar şi un jurnalist român, care ei înşişi au trimis mai devreme un semnal că documente, care potenţial acuză de corupţie cu eurofonduri, sunt arse într-o groapă pe câmp lânga satul Egâlniţa

Ivailo Atanasov

Acest articol a fost publicat pe 14 septembrie 2018 pe site-ul Baricada. 

Seara târziu, pe 13 septembrie 2018, lânga satul Egâlniţa, aproape de oraşul Radomir, o patrulă de poliţie a reţinut un jurnalist român, un jurnalist bulgar şi un avocat care călătorea împreună cu ei. Reporterii investigau o încercare de distrugere de documente de către o firmă suspectată de abuzuri cu eurofonduri. Este vorba de jurnalistul de la site-ul investigativ Bivol, Dimităr Stoyanov, şi colegul lui Attila Biro de la RISE Project România.

Rămas bun, Boiko!

Terminal 2 al Aeroportului Sofia este cea mai folosită ieşire din ”Insula Stabilităţii” (foto: Pixabay, CC0)

De ce o modelieră, care coase pentru buticuri, a plecat să refacă haine în Irlanda şi cum un manager promiţător a preferat să felieze carne în capătul celălalt al Europei? Ascultaţi povestea lui Svetla şi a fiului ei Petăr şi după aceea, dacă vreţi, mai credeţi în explicaţiile premierului Borisov, vicepremierului Simeonov, şefului Patronatului, Velev, şi omului de afaceri, Domusciev

Kalin Parvanov

Acest articol a fost publicat pe 26 august 2018 pe site-ul Baricada. 

Încă o familie i-a spus ”Rămas bun!” lui Boiko Borisov şi stabilităţii lui economice, ţării bugetelor echilibrate, impozitelor reduse sau neexistente, politicii sociale fictive – exemplului de urmat pentru întregii Balcani de Vest!

Svetla Georgieva – o femeie, în vârstă de 45 de ani, şi fiul ei, de 18 de ani – Petăr, speră că au spus ”Rămas bun!” şi permanentei cârpeli a situaţiei lor, privatizatorilor, care au devenit rentieri, cămătarilor în treningi şi tâlharilor în halate albe. La începutul lunii iunie ei au făcut cu mâna pentru ultimă dată celor puţini, care i-au condus la aeroportul din Sofia. Au luat drumul spre capătul celălalt al continentului pentru a-şi începe viaţa din nou.

Manifestări de rezistență în societatea bulgară, provocate de Primăvara de la Praga și de eșecul ei

Praga (foto: Pixabay, CC0)

Despre ecourile bulgare ale spiritului reformist al anilor `60 şi ale Primaverii de la Praga

Iskra Baeva

Acest articol a fost publicat pe 21 august 2018 pe site-ul revistei române Timpul. 

Acțiunea reformistă a Partidului Comunist Cehoslovac din 1968 a cutremurat toate țările socialiste europene. Asta s-a întâmplat nu atât prin încercarea de democratizare, cât prin întreruperea ei drastică de trupele Tratatului de la Varșovia pe 21 august.

Toate acestea – reformele din Cehoslovacia, discutarea lor cu îngrijorare de către liderii țărilor socialiste, susținerea tacită, pe care cehii și slovacii o primesc în contactele lor cu cetățenii din Europa de Est – provoacă o schimbare în atitudinile sociale în întregul Bloc estic. De fapt, așa-numitele evenimente cehoslovace trezesc potențialul protestatar care exista încă în anii ’40, dar care a fost sufocat de represiunile în timpul „stalinismului pur” (sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50).

Ruxandra Lambru: Îi îndemn pe cei care se interesează cu adevărat de Bulgaria să depășească prejudecățile

Ruxandra Lambru (foto: Ruxandra Lambru)

Specializată în limbi slave de sud, Ruxandra Lambru de la Universitatea din București ne-a acordat un interviu în care vorbește despre experiențele sale de lector străin în universitățile din Bulgaria și despre relațiile academice și umane dintre români și bulgari

Vladimir Mitev

Ruxandra Lambru este lector universitar doctor la Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Între 2010 și 2017 a fost lector de limba română la Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria. Cunoaște limbile sârbă, croată, macedoneană, bulgară. Domeniile sale de interes sunt lingvistica, paleografia slavo-română, epigrafia, limbile slave de sud. Ca specialist în paleografie slavă și chirilică, a colaborat la mai multe proiecte ale Institutului de Arte ”George Oprescu”, ale Universității Naționale de Arte și ale Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga”.