Afișul filmului “Eu când vreau să fluier, fluier” (stânga – sursa: Wikipedia) și coperta ediției românești a cărții lui Vladimir Levcev “Dragoste în piață” (sursa: Simona Poclid, Facebook)
Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria
Vladimir Mitev
Paola Gheorghieva este licențiată în filologie română la Facultatea de Filologie Clasică și Modernă a Universității din Sofia. A absolvit un masterat în traducere-editare, cu predare în limba română la Facultatea de Filologie Slavonă a aceleiași universități. În prezent, ea este profesoară de limba română la Liceul cu Program Intensiv de Limba Română ,,Mihai Eminescu’’, din Sofia. De asemenea, este lector de limba română la Catedra de Filologie Română a Universității din Sofia. Oferă servicii de traducere și interpretare din și în limba română.
Blogul Podul Prieteniei a contactat-o în legătură cu o nouă direcție a activității sale românești – traduceri de filme în limba bulgară.
Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)
Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare
Ilеana Marceva
Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.
Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985. Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe. Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,;
The report is made with the support of the Left in the European Parliament (source: Bethany Howard)
The European Commission’s rule of law monitoring mechanism does not reflect the deep-rooted and systemic problems in this area in Bulgaria and is therefore “highly ineffective in protecting the rights of Bulgarian citizens”, says a report presented at a conference in Sofia by left-wing MEP Clare Daly, who personally supported last year’s protests in Bulgaria.
The conference “Rule of Law: what should Bulgarians expect from the EU and what should the EU expect from Bulgaria?”, held on 5 November 2021 at the National Palace of Culture in Sofia at the initiative of Irish left-wing MEP Clare Daly, concluded that the European Commission is complicit in law-breaking in the EU because it neither reports effectively through its monitoring mechanism nor stops EU funding for governments committing such violations. And in our country in particular, the EC’s rule of law monitoring mechanism “does not reflect systemic and entrenched problems” in this area and is therefore “surprisingly ineffective in protecting the rights of Bulgarian citizens,” according to a report presented at the conference.
Clare Daly, who became popular in Bulgaria when she personally came to Sofia to support last year’s protests against the GERB government, has now also personally addressed Bulgarian society in her opening speech, stressing that solving the problems in our country is primarily in our hands. “The real power that can fight against the oligarchic mafia in the country – this is the power of society. I believe that you are the ones who will give a new direction to this project. We hope, we have high hopes that this will happen. We are now part of the example of how to build a better future for Bulgarian citizens”, stressed Clare Daly.
She also pointed out that Bulgaria’s situation is not an exception and that “for years there have been systemic problems with the rule of law, there have been violations of European rights across the EU”. The MEP stressed, “The European Commission has not only failed to act, but has been complicit in these violations, with EU funding. We believe that the Commission has failed to address these challenges and these systematic violations of the rule of law and has failed to protect human rights.”
Macedonia de Nord se confruntă în continuare cu încercăi în lupta sa pentru afirmare pe scena internaţională (sursă: Pixabay, CC)
Bulgaria a sprijinit în mod activ procesele care au dus la căderea lui Zaev și la aşteptata venire la putere la Skopje a unei noi majorități.
Nikolai Krastev
Podul Prieteniei: În ultimii ani, politica macedoneană a fost marcată de încercarea țării de a primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Dacă anterior obstacolul în calea acestui proces de admitere la nivel european era Grecia, în ultimii doi ani Bulgaria a blocat începerea acestor negocieri. Sofia are nemulțumiri în legătură cu ceea ce numește ideologia “macedonismului”, un curent politic care neagă esența bulgară a unui mare număr de personalități istorice macedonene sau a patrimoniului cultural macedonean până în momentul în care a apărut sau s-a impus o identitate macedoneană. Bulgaria tinde să plaseze acest punct de cotitură în 1944, dar probabil că este mai corect să privim apariția acestei noi identități ca pe un proces care a început înainte de acest moment și a continuat mult timp după el. Pentru a rezolva această dispută istorică, a fost înființată o comisie istorică bulgaro-macedoneană. Cu toate acestea, în absența voinței politice de ambele părți de a considera ca fiind comună sau partajată moștenirea, pe care tind să o considere exclusiv a lor, comisia nu a obținut niciun rezultat.
Sub conducerea lui Zoran Zaev existau așteptări ca partenerii occidentali ai Macedoniei de Nord să facă presiuni asupra Sofiei pentru a renunța la pretențiile sale. Cu toate acestea, situația internațională de după Brexit a dus la evoluții în care și unele țări europene nu prea sunt interesate de o extindere rapidă a UE în Balcanii de Vest. În același timp, ciocnirea dintre forțele pro-Biden și pro-Trump din Bulgaria a dus la situația în care, la 14 noiembrie 2021, bulgarii vor vota pentru a treia oară pentru Parlament în acest an. De asemenea, președintele Rumen Radev încearcă să fie reales în condițiile unor emoții intensificate și sporite în societatea bulgară. Chestiunea macedoneană este unul dintre subiectele de discuție în mass-media, o serie de voci cu înclinații Trump criticând până și aluzia la o posibilă detensionare bulgaro-macedoneană care nu reprezintă o capitulare macedoneană. În octombrie 2021, Radev a organizat, în premieră, o întâlnire cu organizațiile bulgare din Macedonia de Nord, care ar putea fi citită și în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale. După cum vedem din raportul lui Nikolay Krastev, Bulgaria a devenit, de asemenea, o problemă controversată în alegerile locale macedonene.
Acest articol a fost publicat pe The Foreign Insider la 1 noiembrie 2021.
Uniunea Social-Democrată a Macedoniei vecine, condusă de premierul Zoran Zaev, a pierdut cursa pentru funcția de primar al capitalei Skopje.
Primarul în exercițiu al orașului Skopje, Petre Șilegov, a ramas cu în scor semnificativ în urma Danelei Arsovska, care a fost susținută de partidul de opoziție VMRO-DPMNE. Candidații VMRO-DPMNE au câștigat și în alte orașe cheie din Macedonia de Nord, cum ar fi Ohrid, Bitola, Resen, Gevgelija și Kratovo.
În Ohrid și Bitola, prezența la vot a ajuns la peste 60%. Bătălia pentru Skopje a devenit un fel de “Stalingrad” atât pentru premierul nord-macedonean Zoran Zaev, cât și pentru liderul principalului partid de opoziție VMRO-DPMNE, condus de Cristian Miţkoski.
În cele din urmă, Arsovska a câștigat cu 28.000 de voturi în fața lui Șilegov. Ea va fi, de asemenea, prima femeie primar al orașului Skopje, la 30 de ani de când Macedonia de Nord s-a desprins de fosta Iugoslavie și a pornit pe calea independenței.
Turul de scrutin a fost cea mai disputată parte a alegerilor locale.
Principala greșeală a premierului Zaev și a SDSM-ului aflat la guvernare a fost aceea de a juca cartea bulgară și de a anunța informația că Danela Arsovska are cetățenie bulgară.
Two veteran analysts commented on topics on which Bulgaria has been active in international relations – the Three Seas Initiative and Bulgarian-Macedonian relations
Vladimir Mitev
After long-serving Bulgarian Prime Minister Boyko Borissov fell from power, a period of assessment of his legacy is underway. One of the fields in which it is being carried out is international relations.
Bulgarian foreign policy was non-existent for 12 years. It had dissolved into the European one. The Bulgarian Foreign Minister did not go to Brussels with a position to come back with a decision. He would get a decision there and come back to Bulgaria with a position.
This is how foreign policy analyst Lyubomir Kyuchukov described Bulgarian foreign policy under Boyko Borissov during the presentation of the book “Where is Europe Heading to?” at the Kanev Center in Ruse on July 1, 2021. Together with the former ambassador to the UK, the speakers were diplomat Biserka Benisheva and international relations lecturer Nina Dyulgerova.
Doi analiști veterani au comentat subiectele la care Bulgaria a fost activă în plan extern – Inițiativa celor Trei Mări și relațiile bulgaro-macedonene
Vladimir Mitev
După căderea de la putere a premierului bulgar Boyko Borissov, o perioadă de evaluare a moștenirii sale este în curs de desfășurare. Unul dintre domeniile în care se desfășoară este cel al relațiilor internaționale.
Politica externă a Bulgariei a fost inexistentă timp de 12 ani. Aceasta s-a dizolvat în cea europeană. Ministrul bulgar de externe nu a mers la Bruxelles cu o poziție de a se întoarce cu o decizie. Acolo ar fi luat o decizie și s-ar fi întors în Bulgaria cu o poziție.
Așa a descris analistul de politică externă Lyubomir Kyuchukov politica externă bulgară sub conducerea lui Boyko Borissov, în timpul prezentării cărții “Încotro se îndreaptă Europa?” la Centrul Kaneff din Ruse, la 1 iulie 2021. Alături de fostul ambasador în Marea Britanie, au mai luat cuvântul diplomatul Biserka Benisheva și profesoara de relații internaționale Nina Dyulgherova.
Bulgarian-Russian relations are really at a low point. However, this is not so much due to internal dynamics as to the international context in which the two countries find themselves
Relațiile bulgaro-ruse se află într-adevăr la un nivel scăzut. Cu toate acestea, acest lucru nu se datorează atât dinamicii interne, cât contextului internațional în care se află cele două țări
A part of the poster of the film “Collective” (source: Wikipedia Commons, Colectiv)
“Collective” is a film in which the Bulgarian viewer will recognize his own reality at every minute
Anita Dimitrova
This article was published on 30 April 2021 on the website of the newspaper “Sega” and is republished with the consent of the media.The subtitle is changed by the blog.
“Collective” is not a new film – it premiered in September 2019 at the Venice Film Festival. But it continues to attract the attention of academies and travels to viewers around the world – most recently with its two Oscar nominations, the first such success for a Romanian film in history, although neighboring cinema has scored points at major European festivals. Palme d’Or, Golden Bear, etc.).
In Bulgaria, “Collective” was screened at the 24th “Sofia Film Fest”, which passed with a delay and in silence due to the pandemic, and HBO Go subscribers can watch it at any time at home. The European Parliament now allows those who do not have HBO to watch it for free on the Internet until May 9 – as one of the three nominees for the LUX Prize. For the first time, it will be awarded not only by the votes of MEPs, but also to the public throughout the EU. And I highly recommend that it be seen – because it answers not only the internal question for the cultural community “why don’t we have such films”, but also the bigger question “how do we live and why do we allow this to happen”.
O parte din coperta filmului Colectiv (sursă: Wikipedia Commons, Colectiv)
„Colectiv” este un film în care telespectatorul bulgar își va recunoaște propria realitate în fiecare minut
Anita Dimitrova
Acest articol a fost publicat pe 30 aprilie 2021 pe site-ul ziarului „Sega” și este preluat cu acordul redacţiei.Subtitlul e modificat de către blog.
„Colectiv” nu este un film nou – a avut premiera în septembrie 2019 la Festivalul de Film de la Veneția. Dar continuă să atragă atenția academiilor și să călătorească spre spectatorii din întreaga lume – cel mai recent cu cele două nominalizări la Oscar. Este primul astfel de succes pentru un film românesc din istorie, deși cinematografia vecinilor a obținut puncte la marile festivaluri europene. (Palm d’Or, Ursul de Aur etc.).
În Bulgaria, „Colectiv” a fost proiectat la cel de-al 24-lea „Sofia Film Fest”, care a trecut cu întârziere și tăcere din cauza pandemiei, dar abonații HBO Go îl pot urmări oricând acasă. Parlamentul European permite acum celor care nu au HBO să îl vadă gratuit pe Internet până pe 9 mai 2021 – ca unul dintre cei trei nominalizați la Premiul LUX. Acest premiu va fi acordat pentru prima dată nu numai prin voturile deputaților, ci și publicului din întreaga UE. Și recomand cu tărie să fie văzut – pentru că răspunde nu numai la întrebarea comunităţii culturale – „de ce nu avem astfel de filme?”, ci și la întrebarea mai mare „cum trăim și de ce permitem aşa ceva?”.
Podul prieteniei - Мостът на приятелството - The Bridge of Friendship 