Which is the Bulgarian answer to the changes in the EU?

The opening page of the presentation (photo: Vladimir Mitev)

Vladimir Mitev showed at a conference inside the Romanian parliament a presentation about Sofia’s searches for a road ahead in the Europe of the speeds

The changes in the EU, called with the formula “Europe of the speeds” lead to debates in Bulgaria and in Romania. On 29 May 2017 the Romanian parliament hosted the conference “Quo vadis, European public space? The EU reform and its implications with regard to security and public communication”, which was organized by the Cristian University “Dimitrie Cantemir, by the Institute for Political Sciences and International Relations at the Romanian Academy and the Commision for Defense, Public Order and National Security at the lower chamber of the Romanian parliament. Researches from both scientific institutions participated and analyzed problems such as Brexit, populism in the EU, the informational war, the rusophobic discourse and other issues such demography and fiscal policy.

Care este răspunsul bulgăresc la schimbările din UE?

Prima pagina a prezentării (foto: Vladimir Mitev)

Vladimir Mitev a arătat la o conferința în parlamentul român o prezentare privind căutarea Sofiei al unui drum în Europa Vitezelor

Schimbările din UE, chemate prin formula ”Europa Vitezelor” provoacă dezbateri și în Bulgaria, și în România. La 29 mai 2017 în parlamentul român a luat loc conferința ”Spațiul public european – încotro? Reforma Uniunii Europene – implicații în planul securității și al comunicării publice”, organizată de Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, de Institutul pentru Științe Politice și Relații Internaționale de pe Academia Română și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranța Națională de pe Parlamentul României. Au participat cercetători din ambele instituții științifice, care au analizat probleme precum Brexit-ul, populismul din UE, războiul informațional, discursul rusofobic și alte teme precum demografia și politică fiscală.

Dimitar Bechev: It is vital for Bulgaria to avoid its marginalisation in the changing EU

Dimitar Bechev (foto: Dimitar Bechev)

The international relations expert believes the Bulgarian answer to the tendency for ”Europe of the different speeds” should be a faster adoption of the euro and integration into the Banking Union

Vladimir Mitev

Doctor Dimitar Bechev is a university lecturer in the University of North Carolina. He is also a senior researcher at the Atlantic Council, which is headquartered in Washington. His book Rival Power: Russia`s Influence in Southeast Europe is going to be published by the publishing house of the Yale University in August 2017. He is the author of many books, scientific articles, reports, media articles on the topics of the foreign policy of the EU, the Balkans, Turkey and Russia. Doctor Bechev has obtained a doctorate from the Oxford University and has specialised in Harvard and in the London School of Economics.

Dimitar Bechev: Este vital pentru Bulgaria să evite marginalizarea sa într-o UE care se schimbă

Dimitar Bechev (foto: Dimitar Bechev)

Expertul de relații internationale crede că răspunsul bulgar al tendinței de ”Europa vitezelor”  ar trebui să fie o aderare maximal urgentă la eurozonă și la uniunea bancară

Vladimir Mitev

Doctor Dimitar Bechev este profesor în Universitatea din Carolina de Nord și senior cercetător la The Atlantic Council, o organizație cu ședință la Washington. Cartea lui Rival Power: Russia’s Influence in Southeast Europe va fi tiparită de Editura Universității Yale în august 2017. El este autorul mai multor cărți, publicații științifice, rapoarte, comentari mediatice pe temele politicii externe a UE, a Balcanilor, a Turciei și a Rusiei. Doctor Bechev are doctorat de la Universitatea Oxford, a specializat în Harvard și în London School of Economics.

Lyubomir Kyuchukov: Europe must have a strategy for the region of Black Sea, the only European sea which has remained “ownerless”

Lyubomir Kyuchukov (photo: Petar Ganev)

The most natural collaboration in the EU is the one between Romania and Bulgaria, thinks the Bulgarian diplomat

Vladimir Mitev

Lyubomir Kyuchukov is a Bulgarian diplomat and foreign policy expert. He has graduated from the Moscow State Institute of International Relations and has specialized in the Georgetown University in Washington. He has started his diplomatic career as an attaché in the Bulgarian embassy in Bucharest. He has been deputy minister of foreign affairs, a member of the Council for European and Euroatlantic Integration at the Presidency of Bulgaria, a member of the Council for Eurointegration at the Council of Ministers of Bulgaria. In the period 2009-2012 he was the Bulgarian ambassador to London. At this moment he is the director of the Institute for Economy and International Relations. He speaks English, Russian, Romanian, French and can use Italian language.

Mr. Kyuchukov, the idea for the creation of an European strategy for the Black Sea region, which could become an initiative of Sofia in the times of the Bulgarian presidency of the EU in the first half of 2018 was presented at a round table, organized in April 2017 in Sofia by The Institute for Economy and International Relations, The Friedrich Ebert Foundation and The Bulgarian Diplomatic Society. What is the essence of this idea? What are the concrete actions of the EU and of the regional countries that could become its materialization?

The proposal which was launched by ambassador Bisserka Benisheva and me is that Bulgaria, in the frame of its presidency of the Council of the EU, should accept as its political priority the development of a Black Sea agenda of the EU. In other words, this is a long-term strategy of the EU for the Black Sea region. Additionally, a few years ago the European Parliament approved a resolution which urged for such an action. In 2003 Greece put as a priority of its presidency the accession of the Balkans in the EU. As a result, the Thessaloniki Agenda was promulgated and it has determined the European policy towards the region ever since. The Mediterranean Union was formed in the times of the French presidency in 2008. It comprises of the 28 member-states of the EU and of 15 states of the North Africa and Middle East. In parallel to that, the EU has its own strategy for the Baltic region with advanced forms and an established collaboration network, which includes also Russia. It looks like the only “ownerless” sea of the EU is the Black Sea.

Lyubomir Kyuchukov: Europa trebuie să aibă strategie pentru regiunea Mării Negre, singura mare europeană momentan ”fără stăpân”

Lyubomir Kyuchukov (photo: Petar Ganev)

Cea mai naturală colaborare în cadrul UE este între România și Bulgaria, crede diplomatul bulgar

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lyubomir Kyuchukov este diplomat și analist de politică externă bulgar. A absolvit Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, specializându-se în Universitatea Georgetown din Washington. A început cariera sa diplomatică ca atașat în ambasada Bulgariei din București. A fost ministrul adjunct al afacerilor externe, membru al Consiliului de  integrare europeană și euroatlantică la Președinția Bulgariei, membru al Consliliului de Eurointegrare la Consiliul Ministerial al Bulgariei. În perioadă 2009-2012 a fost ambasador la Londra. Acum este director al Institutului de economie și relații internaționale. Stăpânește limba engleză, rusă, română, franceză și folosește italiană.

Domnule Kyuchukov, la discuția organizată la începutul lunii aprilie în Sofia, de la Institutul pentru Economie și Relații Internaționale, Fundația ”Friedrich Ebert” și Societatea Diplomatică Bulgară, a fost prezentată ideea de creare a unei strategii europene pentru regiunea Mării Negre, care să devină înițiativa presedinției bulgărești a UE în prima jumătate anului 2018. Ce este esența acestei ideii? Ce acțiuni concrete ale UE și ale țările regionale ar putea aduce materializarea ei?

Ideea pe care am lansat-o împreună cu ambasadorul Biserka Benisheva este că în timpul presedinției sale a Consiliului UE Bulgaria să accepte ca o prioritate politică a sa crearea unei ordinii de zi european a Mării Negre. Altfel zis, să fie creată o strategie pe termen lung a UE pentru regiunea Mării Negre. Mai mult, acum câțiva ani Parlamentul European a promulgat o rezoluție care cere asta. În 2003 Grecia a impus ca prioritate a președinției sale aderarea Balcanilor în UE. Rezultatul a fost Ordinea de Zi din Thessaloniki care de atunci și până astăzi determină politică europeană către această regiune. În timpul președinției sale în 2008 Franța a creat Uniunea Mediteraneană, care cuprinde nu doar cele 28 țări-membre ale UE, ci și 15 țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În același timp, UE are propria sa strategie pentru regiunea baltică cu forme dezvoltate și o rețea întărită a colaborării, inclusiv cu Rusia. Pare că singură mare ”fără stăpân” a UE este Marea Neagră.

Ce noi, românii, nu înțelegem la bulgarii?

Podul Prieteniei la Ruse – Giurgiu (foto: Iavor Micev, Wikipedia)

O vedere despre miturile și realitățile în relațiile româno-bulgare

Motto: „În Bulgaria? Ce caută neamţul în Bulgaria?”

(Pampon, D’ale Carnavalului, de I.L. Caragiale)

George Scarlat

George Scarlat este de profesie economist. Este expert la Fundaţia Universitară a Mării Negre de sub egida Academiei Române. A fost senior editor la cotidianul “Ziua” din Bucureşti, consilier de stat în Guvernul Radu Vasile (1998-1999), director la Fondul Proprietăţii de Stat şi diplomat în spaţiul estic. Este autorul a numeroase articole de pe teme de politică externă şi economie, publicate în România, Republica Moldova, Italia, ş.a.

Acest articol a fost publicat la 13 februarie pe site-ul Contributors. Blogul ”Podul prieteniei” a schimbat titlul și a adăugat subtitlu.

Mi s-a părut că motto-ul acestui articol ar reflecta cel mai bine atitudinea multor români, diplomaţi, experţi, politicieni, privind relaţia bilaterală a României cu vecina de peste Dunăre. Pentru români, Bulgaria, aflată atât de aproape, rămâne totuşi foarte departe, o mare necunoscută, un loc misterios şi oarecum exotic. Cu toate acestea, miza bulgărească ar putea fi cel puţin la fel de importantă pentru România ca bilateralele, trilateralele, patrulaterele, multilateralele, formatele, strategiile, iniţiativele şi parteneriatele care se tot pun la cale la Bucureşti de ani de zile, de către făcătorii de politică externă.