România şi Bulgaria – adevărul se naşte prin comparatie

Iztochna-promishlena-zona-ruse_800
Podul drujbei dintre orașul Ruse și Giurgiu (foto: Iavor Micev pentru Wikipedia)

Din punct de vedere economic, noi bulgari ne prezentăm mai bine la unele indicătoare şi suntem “depăşiţi” la altele. Între timp schimbul economic şi uman între ambele ţări creşte tot mai mult

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în numărul din mai 2016 al revistei ”Economie”.

Ne-au depaşit românii? Întrebarea atinge o coardă sensibilă din sufletul bulgăresc – senzaţia  că suntem pe ultimul loc în toate clasamentele, că suntem nişte oameni nefericiţi într-o ţară – mama vitregă. Dacă chiar şi români ne-au depăşit, asta înseamnă că dezamăgirea noastră de prezentul ghinionist îşi are bazele sale  solide…

Continue reading “România şi Bulgaria – adevărul se naşte prin comparatie”

Advertisements

Cum a ajuns România de la „flotila NATO în Marea Neagră” la „o prostie”

130222-N-DR144-174
Ambasadorul american în România Hans Klemm a anunțat în februarie 2016 că prezența navală Statelor unite niciodată nu va rivaliza prezența navală rusă (sursă: Wikipedia)

Care sunt ecourile de la ”eșecul la Sofia” în comunitatea expertă română în sfera de relații internaționale? Saitul Gândul adună opiniile unor dintre cei mai respectați analizatori la vecini de nord și explică cum idea pentru flota de NATO în Marea Neagră e evoluat. 

Andrei Luca Popescu

Acest articol a fost publicat la 17 iunie 2016 pe saitul Gândul. Este republicat cu permisul mediei românește. Subtitlul e al blogului ”Podul prieteniei”. Există scurtări și mici editări textului. 

În ianuarie 2016, Ministerul Apărării Naţionale anunţa că printre priorităţile sale strategice se numără obiectivul cu număr de cod K-22: o iniţiativă pentru constituirea unei „Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / „Black Sea Flotilla””. Proaspăt descins de la ambasada României la Londra în guvernul de tehnocraţi de la Bucureşti, ministrul Mihnea Motoc a început în martie negocierile tehnice cu bulgarii pe acest subiect, iar iniţiativa a fost discutată şi cu turcii.

E drept, nici Mihnea Motoc şi de altfel niciun alt oficial român nu i-au spus vreodată în public „flotă”. Poate pentru că suna prea agresiv. S-au folosit cuvinte mai multe şi mai moi. Dar proiectul a fost negociat luni de zile cu Sofia şi cu Ankara şi a fost încurajat de partenerul strategic al României, SUA, care a ajuns chiar să îşi minimalizeze forţa de descurajare în Marea Neagră în raport cu Rusia, arătând că proiectul naval regional româno-bulgaro-turc ar fi mult mai eficient, evitând totodată şi restricţiile impuse de Tratatul de la Montreux, care nu permite unei nave militare a unui stat fără ieşire la Marea Neagră să staţioneze mai mult de 21 de zile aici.

Cu trei săptămâni înainte de summitul NATO de la Varşovia, unde acest proiect urmează să fie susţinut în faţa Alianţei, România pare însă că face un pas înapoi, după ce la Sofia liderii politici au negat vehement că susţin o astfel de iniţiativă care să contravină Rusiei. La Bucureşti, joi, preşedintele Klaus Iohannis a pus punctul pe i într-o manieră tranşantă ieşită din comun pentru domnia sa: „Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie”.Este vorba doar despre exerciţii navale comune, a explicat preşedintele României.

Exerciţii navale comune care se desfăşoară de altfel de câţiva ani sub egida NATO, în Marea Neagră, şi la care participă SUA, dar şi Bulgaria sau Turcia şi alţi aliaţi. Apare deci întrebarea legitimă: care este proiectul regional al României? Unde a murit pe drum obiectivul K-22?

Continue reading “Cum a ajuns România de la „flotila NATO în Marea Neagră” la „o prostie””

Eșecul lui Iohannis la Sofia

Klaus_Iohannis_Senate_of_Poland_2015_cropped_700
Președintele român Klaus Iohannis (foto: Wikipedia)

La vecinii din nord au apărut cereri de demisii după aventura cu flota comuna în Marea Neagră. Paradoxal e, că toți pot obţine profit de la ea, în afară de cei doi președinți, care mai probabil vor fi consolați cu câte un ordin de stat

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 20 iunie 2016 pe saitul revistei A-specto. 

Oare președintele bulgar Rosen Plevneliev a meritat ordinul național ”Steaua României”, pe care l-a primit pe 15 iunie de la omologul sau român Klaus Iohannis? Și care sunt contribuțiile către statul bulgar ale lui Iohannis, care e șef de stat doar de un an și jumatate, contribuții care l-au dus la ordinul ”Stara Planina”cu bentiţa, dat de Plevneliev în aceași zi?

Mediile din România și Bulgaria s-au focusat asupră dimensiunilor geopolitice ale ideii eșuate pentru flota anti-rusă din Marea Neagră și au rămas calme în ce priveşte multele întrebări rămase fără răspunsuri, pe care vizita lui Iohannis le-a deschis. Dar faptele vorbesc. În prima zi a vizitei, atât  președintele român, cât și colegul său bulgar au răspuns la o întrebare jurnalistică, că vor acționa împreună în susținerea ideii române pentru flota anti-rusă sub egida lui NATO în Marea Neagră, la care va participa și Turcia (vezi addendumul ”Comentarii în legatură cu vizita lui Iohannis în Bulgaria”). A doua zi – 16 iunie, la amiază, Premierul bulgar Boiko Borisov, ministrul aparării Nicolai Nenciev și Președintele Plevneliev împreună s-au retras de la idea pentru această structura militară, ”așa cum e propusă” și fără aprobarea lui NATO.

Câtevă ore mai tărziu, lângă orașul Marten, în apropierea oraşului Ruse, Iohannis a făcut remărci importante, pentru a stopa ”interpretările”. ”Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră”, a declarat Iohannis, adaugând că inițiativă maritima se referă la traininguri și exerciții comune ale celor trei tari riverane Mării Negre, membre NATO – România, Bulgaria și Turcia. De la București a venit opinia premierului român Dacian Cioloș. In opinia domniei sale la Sofia s-a vorbit nu despre flotă, ci despre colaborarea în Marea Neagră sub egida Alliansul între țările membre riveriane din regiunea.

Pentru a putea înțelege ce s-a întâmplat de fapt,  e bine să ne uităm la multiplele contexte în care s-a desfăşurat cazul.

Continue reading “Eșecul lui Iohannis la Sofia”

România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Sursă: Wikipedia

”Rivalitatea” constantă între ambele țări ascunde că în ele lua loc aceiași procese

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în revista bulgară ”A-specto” și pe saitul ei la 18 aprilie 2016

Unii au observat ironic că în începutul tranziției întrebarea către bulgarii a fost ”Cum le vom ajunge din urmă pe americanii”. Iar acum mulți comentatori mereu se întreabă când le vom ajunge pe români. Chiar dacă România are suprafață și populație comparabili cu Polonia, ea e mai mult în categoria noastră – nu doar din cauză similiaritaților în dezvoltarea noastră istorica, dar și pentru că modelul, care se aplica la ambele bancuri ale Dunării e foarte similar. Asta face România și Bulgaria potriviți pentru comparație. De obicei dacă ele sunt tratate că două concepții diferite pentru dezvoltarea țării, care se concurează, acest tratament se face pentru folosirea în politica internă și are nuanțe comice.

De exemplu, în februarie acest an prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a anunțat că ”până 6 luni o vom ajunge din spate pe România” în reformele de justiție, dar doar o lună mai tarziu cu vocea tare a proclamat că ”noi România am depășit-o din fiecare punct de vedere”. Oponenți lui imediat au început să accumulează argumenți în direcția opozita și le-au găsit în sfere atât diferite că situația cu grijile pentru copii sau în diversitatea mai mare a companilor strâini la piața română pentru pariuri sportive online.

Dacă un bulgar ajunge la România, poate ușor să se simtă că în țara din oglindă. Impozite flat, lupta pentru atragerea investitorilor strâini, emigrația a mii de sute lucrătorii la Vest, saracie, corupție, criza în educație și sănătate, bani publice pentru școale private, obsesia cu construcția autostrăzilor și asimilarea eurofondurilor, dorința pentru comunicarea privilegiată cu SUA și familia euroatlantică și alte procesele societale, copiate sub indigo, se repetă în ambele țări. Simțirea de deja va vine și pe alte linii. În România și Bulgaria lucrează aceeași bănci – UniCredit, Raiffeisen Bank, Societe Generale și alte, ca și aceiași lanțele de magazine pentru marfa de schimbat rapid – Kaufland, Carrefour, Praktiker și alte. ”Suntem colonizați de la aceiași colonizatori”, ”se glumesc” români.

Continue reading “România și Bulgaria în spatele oglinda strâmbă”

Care este formula nădejdii în bulgară?

Chemistry_lab_wiki
Sursă: Wikipedia

Laboratorul din culisele politicii bulgare sintetizează politicieni și partide, creează cu ușurință forme, dar are probleme cu conținutul

criticatac

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 31 marție 2016 pe saitul CriticAtac.

Politica bulgară poate fi comparată cu un laborator în care laboranți necunoscuți sintetizează partide, mișcări sociale și figuri publice. Apoi produsele merg la vânzare în bazarul politic, unde atrag sau nu încrederea publicului. Uneori sunt retrase de pe tarabă, alteori rezistă ceva mai mult. Acest proces „chimic” de producție plin de creativitate dă politicii bulgare vitalitate. Reacțiile pe care le produce nu încetează să impresioneze prin originalitate și imprevizibilitate.

Continue reading “Care este formula nădejdii în bulgară?”

Sergiu Celac: Sfârșitul iluziilor că războiul în Europa este imposibil

1280px-Sergiu_Celac_at_the_World_Economic_Forum_on_Europe_2011 (1)
Sursă: Sergiu Celac

Sergiu Celac e diplomat român, vicepreședinte Asociației române al Clubului de la Roma, fost ambasador în Marea Britania și expert de politica externă în vecina de nord. S-a născut la 26 mai 1939 în București. A fost traducător de la limba engleză și limba rusă tusdoi lideri comuniste din Romania – Gheorge  Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. În perioadă decembrie 1989 – iunie 1990 a fost primul ministru al afacerilor externe român după caderea comunismului în guvernul lui Petre Român. A participat în mulți conferințe ca ambasador și expert de relațiile internaționale.

Interviul a fost publicat in mai 2015 pe saitul revistei ”Tema”, care în acest moment nu mai exista, și pe saitul Fundației Universitare a Marei Neagră.

Continue reading “Sergiu Celac: Sfârșitul iluziilor că războiul în Europa este imposibil”

Iată ce e un raport pozitiv: România poate să spune râmăs bun monitoringului

romania_wikimedia
Sursă: Wikimedia

Bulgaria cade de la ”voință politică” pentru reforme la „lipsă determinării” să se luptă cu abuzurile legilor

Veselin Jelev

148460-medium_logo-teaser300_clubz

Acest articol a fost publicat la 27 ianuarie 2015 la saitul revistei bulgare ClubZ. 

România se retrage de la Bulgaria în refomele de justiție și în lupta împotriva corupției, arată raportul Comisiei europene pentru vecină noastră de nord. El declară că e posibil să se ajunge la sfârșitul mecanizmul de cooperare și verificare (MCV), cu care Uniunea Europeana observă justiția și afacerile interne în ambele țari, ceea ce este diferit de la raportul pentru Bulgaria.

„Rezistența progresului e una dintre condițiile care va arata că MCV nu e mai necesar”, se spune în întroducerea raportului român.

În același timp în raportul bulgar se vorbește despre o problema încrederii între Bulgaria și parteneri europeani ei:”Rezolvarea afacerilor dificile și obsacolele pe drumul reformei e un factor, care determină încrederea cetațenilor bulgari și partenerilor europeni”.

Raportul român marcează prezența voința politică și societală puternică pentru schimbare, iar cel bulgar lipsa lor.

”Reforma judiciara și luptă împotriva corupției râmăn întrebări puternice în societatea română, care pot să dă viața demonstrații publici masivi”, scrie Comisia. Ea ”bine venează colaboarea constructivă, care a avut cu instituțiile române în ultimul an, ca și angajamentul politic guvernului să urmeze reformile și să se luptă cu corupția”.

Formularea pentru ”voința politică” în ultimele raporturi bulgari (de la timpul guvernul întâi al lui GERB) e schimbată cu altă: ”lipsă determinării”

Continue reading “Iată ce e un raport pozitiv: România poate să spune râmăs bun monitoringului”