Un nou episod: românii împotriva sistemului politic

protest-arcul-700x350
Protestele privind anticorupţie din 2017-2018 şi eşecul referendumlui pentru familie dezvăluiesc tendinţa marginalizării a sistemului politic din tranziţie (foto:  Mihai Petre, CC BY-SA 4.0, via Wikipedia Commons)

Vecinii de la nord au absentat în masă de la referendumul care trebuia să definească constituţional familia ca o uniune de bărbat şi femeie

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 8 octombrie 2018 pe site-ul Baricada. 

Referendumul din România prin care tradiţionaliştii voiau definirea familiei în Constituţie ca o uniune dinte un bărbat şi o femeie, nu o uniune între soţi a eşuat, din pricină că nu a fost atins pragul de 30% de votanţi din numărul total al alegătorilor. Până la închiderea secţiilor de votare în România au votat abia 20,41% dintre cetăţenii cu drept de vot. Un astfel de rezultat nu a fost aşteptat nici de oamenii cu convingeri sociale şi liberale care au boicotat referendumul, în încerecarea de a îl priva de validitate din cauza prezenței scăzute.

Continue reading “Un nou episod: românii împotriva sistemului politic”

Advertisements

România: gândește europroiectal, actionează național

eu_rom_flag_700

Discursul despre cautarea unui proiect de țară la vecinii din nord arată ce vor grupele sociale de baza – naționaliști, liberali, societatea civilă și cei de stângă

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat la 13 august 2016 pe saitul ”Baricada”.

România și Bulgaria merg împreuna deja de cel puțin 26 de ani. Au urmat programul tranziției, scris pentru ambele țări ca la indigou. Reforme de piața, privatizare, faliment marilor companii de stat, orientare spe Occident, emigrare… Urmând pe autostrada normativă euroatliantica, ambele țări au intrat împreuna în NATO (2004) și UE (2007). Și din nou împreună s-au rămas singure cu sine în Europa, după ce tranziția lor a luat sfârșit cu realizarea planului de acțiune.

O diferența între ambele țări – atât de aproape una de alta, cât și de necunoscute, este ce fac, când ordinea de zi externă este epuizată și vine timpul pentru activitate, bazată pe stimulenți interni. Se pare că în Bulgaria exista atemporalitate. Nemulțumire societală există – de exemplu împotrivă lipsei condamnaților la nivel înalt pentru corupție. Dar deja zece ani după aderarea la UE nu sunt nici lideri cu viziune, nici așteptări în popor pentru formularea unor sarcin cu semnificație națională. Atunci când este perioada electorală, partidele scriu programe cu clișee și apoi le uită în prima zi după realizarea votului. Atotputernicul status-quo , împotrivă caruia toți se lupta, își crează ”schimbare”, care îl întărește an după an.

În acest context una dintre diferențele între Bulgaria și România e că acolo și politicienii și o anumită parte dintre alegătorii au nevoie că statul să aibă ”proiect de țară”. Adică în România din cauze diferite exista înțelegerea că e necesar statul să se miște în anumite direcții – în plan intern și extern.

Inițiativele, care au fost lansate în ultimii ani, pot să semene cu unele forme, care trebuie să fie umplute cu conținut sub conducerea unui lider. E ispititor să se considere că în România omul de stat se diferă de politicianul obișnuit prin existența unui proiect de țară. Din această cauza există competiție între lideri să se prezinte că vizionari într-o lumea care se schimbă din ce în ce mai repede – cu sau fără esența în propuneriile sale.

Dar chiar dacă proiectele de țară anunțate pot să fie mai mult vorbe și mai puțin ceva concret, ele descriu care sunt vectorii intereselor și ambițiilor jucătorilor și ai forțelor politice cele mai importante. Din această cauza merită să fie analizate.

Continue reading “România: gândește europroiectal, actionează național”

Românii copiază reformele educaționale din Bulgaria

Saguna_brasov
Colegiul ”Andrei Șaguna” în Brașov – o dintre cele mai prestigoase școli din România. Însă elevi de la locuințele mici nu au șanse să ajungă la universitate. (sursă: Wikipedia)

Vecini au urmărit exemplul bulgar și au redirecționat bani publice către școale private. Amândoi țari sunt în competiție grea pentru ultimele locuri în clasamentele educaționale 

criticatac

Vasile Ernu, Florentin Iancu

Articolul ”De la public la privat sau despre cum dreptul universal si gratuit la educație se poate transforma într-un privlegiu” a  fost publicat de la Critic Atac la 8 marție 2016. Blogul ”Podul prieteniei” îl publicează scurtat și cu titlul schimbat. E folosită informație și de la articolul ”Escrocheria: Banul urmează copilul. Care copil? Date, statistici, principii”

După cum deja bine știți Guvernul tehnocrat a decis: „Școlile particulare vor primi finanțare de bază alocată de la bugetul de stat”.  Neoliberalii au juisat de plăcere și au constatat că în sfârșit s-a făcut dreptate: cum  adică „noi” plătim și „ei” se educă și se tratează pe banii „noștri”. Înțelegem cine sunt „noi” și „ei”, aceste două Românii care nu se mai pot nicicum solidariza. O nedreptate a fost rezolvată. Celor câțiva „stângiști” rătăciți prin România care au  comentat negativ li s-a spus clar: vreți egalitate de șanse,  atunci să lăsăm  „banii să urmeze copilul”.  Așa e. Am fost recent pe la faimosul liceu francez privat pe care scrie mare „Liberté, Egalité, Fraternité”, dar pe a cărui ofertă educativă scria însă o cifră care m-a speriat: spre 12.000 euro pe  an! E clar că trebuie să împărțim cheltuielile.

Continue reading “Românii copiază reformele educaționale din Bulgaria”