Paul Negoescu: Cum se face o comedie românească de succes comercial

Paul_Negoescu_01-700х350
Paul Negoescu (foto: Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikipedia Commons)

Convorbire cu regizorul român despre succesele lui în cinematografie, despre reformele din domeniul acesta în România şi despre colaborarea româno-bulgară în cea de-a şaptea artă

Elena Vladova

Spre surpriza regizorului Paul Negoescu şi a întregii echipe a comediei ”Doua lozuri”, filmul independent şi cu buget redus, care a fost filmat în numai 15 zile, a devenit filmul cu cel mai mare succes comercial din întreaga istorie a cinematografiei româneşti. Filmul a fost prezentat în cadrul programul aferent al ”Focusului Balcanic” la ediţia 36-a a Festivalului ”Trandafirul de aur” care a fost şi motivul venirii regizorului la Varna. Filmul lui cel mai nou – ”Povestea unui pierde-viaţă” este o coproducţie cu Bulgaria.

Paul Negoescu, a fost deja de multe ori în Bulgaria şi datorită muncii sale ca cineast, dar şi ca turist. Este născut în Bucureşti. A studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografi ”Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. Filmele lui de scurt metraje au fost proiectate şi premiate la cele mai mări festivaluri mondiale. A fost oaspetele festivalului pentru filme de scurt metraj ”La Castel” din Balcic. A fost membru juriului la Festivalului Internaţional pentru filme de scurt metrajă ”Filmini”. Primul lui film de lung metraj ”O lună în Tailandă” a fost premiat cu premiul Fipresci al Sofiei Film Fest 2012. Premiera românească a filmului lui ”Povestea unui pierde-viaţă” a avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2018.

Continue reading “Paul Negoescu: Cum se face o comedie românească de succes comercial”

Advertisements

Emil Talianu: Giurgiu şi Ruse realizează o punte durabilă peste Dunare

EMIL TALIANU-new
Emil Talianu (foto: Emil Talianu)

Intelectualul giurgiuvean stă de vorba cu blogul ”Podul Prieteniei” pe ocazia Zilei Culturii Române, discutând despre realizările culturale ale românilor din Giurgiu şi despre legăturile stravechi cu bulgarii

Vladimir Mitev

Emil Talianu a văzut lumina zilei în satul giurgiuvean Remuș, în ziua a patra a lunii august, din anul 1946. El și-a început studiile în satul natal, apoi la Scoala nr. 1 din Giurgiu, fiind determinat, încă din clasa a V-a, să facă  naveta, zilnic,  7 km. A urmat, apoi, pe atunci, Școala Medie nr.1, astăzi Colegiul Național “Ion Maiorescu”, din Giurgiu, având profesori de excepție. A fost admis la Institutul Pedagogic din Suceava și a urmat cursurile Facultății de limba și literatura română. Anii petrecuți în Bucovina l-au legat sufletește de oameni, de locuri. Își completează studiile, la București. A devenit profesor, învățând elevii dulcele grai românesc.

În paralel cu activitatea didactică – la Școlile generale Albești-Buzău, apoi, în ținutul natal,  Remuș, Școlile nr. 5 și 4 din municipiul Giurgiu, a desfășurat și o bogată activitate publicistică, colaborând la mai multe publicații locale și centrale. În perioada 1992-1996 a condus ziarul  ”Vlașca” și a inițiat revista literară ”Valahia”.  În anul 1993 a înființat prima editură giurgiuveană după Revoluție, Pressco, unde au văzut lumina tiparului creații ale membrilor cenacului giurgiuvean “Luceafărul”.

De peste două decenii giurgiuveanul este correspondent al posturilor naționale Radio Romania Actualități și Antena Satelor, dar și al postului teritorial  Radio Oltenia-Craiova. Emil Talianu a realizat și realizează emisiuni consacrate școlii și fenomenului cultural din Giurgiu la posturile locale de televiziune.

A scris, rezultat al unor îndelungate cercetări, două valoroase studii de istorie literară – ”Eminescu și Giurgiu Aproape de Luceafăr” (Viața și activitatea literară a colegului de Gimnaziu al lui Eminescu, Vasile Bumbac) și ”Nicolae Bălănescu, scriitorul”. În prezent lucrează la alte studii de istorie literară. În anul 2017 a publicat cartea ”Personalităţi din localităţi giurgiuvene” unde prezintă faptele importante din viaţa multor creatori şi oameni de cultură din judeţul Giurgiu. Participă de fiecare dată la evenimentele cu care giuriguveni îl onorează pe Mihai Eminescu și povestește despre legăturile importante ale poetului național român cu orașele dunărene, Giurgiu, și Ruse, dar şi viziunea lui Eminescu despre un pod al prieteniei între cele două maluri ale Dunării.

Continue reading “Emil Talianu: Giurgiu şi Ruse realizează o punte durabilă peste Dunare”