Axa antiiraniană se fisurează

cami-700x350

(foto: Pixabay, CC0)

UE, Rusia şi China lansează propriile sale concepţii despre Orientul Mijlociu, care accentuează dezvoltarea economică într-o regiune, afectată puternic de conflicte. Un pas surprinzător către tabara păcii a fost făcut de EAU

Acest articol a fost publicat pe 14 august 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.
Media internaţionale relatează pe larg despre escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. În vara fierbinte a anului 2019 am asistat la doborârea unei drone americane, care în opinia Teheranului ar fi intrat în spaţiul aerian iranian. Marea Britanie a cucerit un petrolier iranian aproape de Gibraltar sub pretextul că acesta ar fi livrat neautorizat petrol în Siria, în timp ce trupele iraniene au luat controlul asupra unui petrolier britanic în strâmtoarea Hormuz. Există informații potrivit cărora SUA au introdus sancţiuni împotriva ministrului iranian de externe Mohammad Javad Zarif, care a jucat în rol cheie în semnarea acordului nuclear cu grupul celor şase forţe globale (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China).
Ceea ce nu ajunge la urechile publicului larg sunt eforturile unui număr mare de ţări privind sprijinirea dezvoltarii paşnice a Orientului Mijlociu şi scăderii tensiunilor. UE, Rusia şi China văd în regiune posibilităţi pentru dezvoltare economică, reconciliere, comerţ şi infiinţarea parteneriatelor în domeniul securităţii. Fără a spune asta deschis, aceste concepte aflate în proces de implementare se află, în mod evident, în opoziție cu strategia confruntării, care se desfășoară între adversarii Iranului şi Republica Islamică.

Continue reading

România – ţara de zece sau un elev slab?

dancila-juncker-700x350

Dialogul între Bucureşti şi Bruxelles nu este atât de rău (foto: YouTube, guvernul român)

Media din Bulgaria şi-a schimbat narativul despre vecină de nord la începutul europreşedinţiei române. Ultimul val de românoscepticism urmăreşte mainstream-ul din Bruxelles, dar nu contribuie la înţelegerea mai bună a celor ce se întâmplă în regiune

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 13 ianuarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Zilele înainte de începutul oficial al europreşedinţiei române au fost însoţite de un val de evaluări şi comentarii negative în media din Europa de Vest despre guvernul din Bucureşti şi elita politică românească. În primele zile ale anului nou media bulgără a dat cuvântul unei serii de analişti, care şi-au exprimat scepticismul către România de azi, în cheia vest-europeană, dat fiind că literal până la mijlocul anului 2018 românii au fost ani de zile daţi ca oameni exemplari în reformele de succes în justiţie, economie şi fidelitate către Occident. Acum experţii au demostrat îndoială că preşedinţia română va fi de succes. Şi au redus România a celor 20 de milioane de români la personalitatea omului puternic din PSD, Liviu Dragnea, criticat dur în Europa de Vest şi la premierul ironizat, Viorică Dăncilă.

Parelul cu europreşedinţia bulgară, laudată de Jean-Claude Juncker, pentru ascultarea Sofiei, se autoimpune. În timp ce până nu de mult România a fost ţara de zece din regiune, datorită ”luptei împotriva corupţiei” şi ”societatea civilă trează”, care ”se opune politicenilor hoţi”, acum bulgarii trebuiau să trăiască momentul lor mic de glorie ca reprezentanţi fideli şi responsaibili ai UE din regiune. Asta se făcea în timp ce România se transforma într-o ţară care, după interpetări, ”nu este tratată cu încredere” în instituţiile europene şi între celelalte ţări membre. S-a deschis posibilitatea că guvernul din Sofia să iasă în frunte, desprinzându-se de România, cu care facea tandem în ultimile do decenii. Se aşteaptă că Bulgaria să fie admisă în spaţiul Schengen până la sfârşitul mandatului comisiei ”Juncker”, în timp ce către România nu se fac astfel de anunţuri.

Continue reading