La ce să ne aşteptăm după alegerile parlamentare din România?

Vladimir Mitev (foto: Vladimir Mitev)

Programul de știri și analize internaţionale al Televiziunii Naționale Bulgare „Lumea și noi” l-a invitat pe fondatorul blogului bulgaro-român „Podul Prieteniei” Vladimir Mitev pentru a comenta viitoarele alegeri parlamentare din 6 decembrie 2020 din România. În ce măsură au  fost afectate de criza coronavirusului, care este miza lor și ce semnificație au acestea în contextul relațiilor bulgaro-române au fost câteva dintre întrebările care au fost comentate.

Interviul a fost difuzat pe 3 decembrie 2020 aici. 

Doru Dragomir: Promovăm afacerile româno-bulgare în pachet comun

Logo-ul Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România (foto: Cameră de Comerţ Bilaterală Bulgaria-România)

Preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România a acordat acest interviu despre influenţa crizei generate de COVID-19, contracararea ei, viziunea Camerei privind dezvoltarea infrastructurii şi promovarea relaţiilor economice bilaterale

Vladimir Mitev

Doru Dragomir este preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România care are sedii la Sofia şi la Bucureşti. El a lucrat timp de peste 20 de ani în sectorul privat, experimentand marea inflaţie din 1996 din România şi criza internaţională, care a lovit Europa de Sud-Est în 2008-2009. Dragomir a absolvit EMBA la Asesbuss & Michael J. Coles College la Universitatea Kennesaw State din Georgia USA în anul 2007 şi educaţie juridică absolvită în România.

Camera de Comerţ are peste 40 de membri din ambele țări, care provin din 25 de sectoare economice diferite. Ea este una dintre cele două camere bilaterale cu focus special asupra relaţiilor economice româno-bulgare.

Riccardo Petrella: Militarizarea pandemiei este periculoasă

Riccardo Petrella (foto: Riccardo Petrella)

Lumea după criză va fi mai fragmentată, mai injustă şi inegală, crede renumitul economist italian, fost consilier la Comisia Europeană. El şi-a exprimat opinia şi vizavi de răspunsul UE la criza generată de COVID-19

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe secţia românească a site-ului Baricada pe 13 April 2020. 

Riccardo Petrella este un economist italian care a lucrat ca analist privind politica stiinţifică şi tehnologică a Comisiei Europene între anii 1979 şi 1995, devenind observator, dar și o voce disidentă în privința definirii Europei de către Comisia Europeană drept o uniune a competiţiei. A fost principala voce din spatele raportului ”Limitele Competiţiei” întocmit de Grupul de la Lisabona, grup ce a criticat reformele neoliberale iniţiate de Jacques Delors, reforme care susţin capitalul şi pieţele, dar care subminează reuşitele Europei de după război. Petrella a lucrat între 1967 şi 1975 ca secretar ştiinţific şi apoi director al Centrului European de Coordonare pentru Cercetare şi Documentare în Știinţele Sociale de la Viena –  organizaţie care a contribuit la schimbul ştiinţific între Vest şi Est în perioada în care Europa părea să fie tot mai divizată în acest plan. Profesorul universitar italian a predat între 1982 şi 2005 la Universitatea Catolică din Leuven (Belgia) discipline precum ”Politica ştiinţifică şi tehnologică” şi ”Globalizare economică”. De-a lungul timpului, profesorul Petrella a predat în alte universităţi din mai multe ţări. Între 2005 şi 2006 a fost preşedintele Companiei de Apă a regiunii Puglia (Italia). În 1997 înfiinţează Comitetul Internaţional pentru „Contractul Mondial al Apei”, comitet în care fostul preşedinte portughez Mario Soares a devenit preşedinte. În 1998  Petrella a publicat ”Manifestul Apei” (prima dată în franceză, apoi, în 2001, și în engleză) în care dezvăluie viziunea sa despre apă, resursă vitală care este văzută ca un ”bun comun”.

Măsuri socio-economice împotriva crizei. România vs. Bulgaria

(foto: Consiliul European pentru Poitică Externă)

Vecinii de la nord au o problemă serioasă cu răspândirea coronavirusului. Însă ei tratează cu mai mare grijă omul de rând şi afacerile

Vladimr Mitev

Acest articol a fost publicat pe 5 aprilie 2020 pe site-ul sediului din Sofia al Consiliului European pentru Politică Externă. El arată starea măsurilor socio-economice împotriva crizei din România şi Bulgaria la începutul lui aprilie. 

Această săptămână România a intrat în scenariul 4 al stării de urgenţă, după ce au fost confirmate peste 2000 de bolnavi de corona virus la nivel naţional. Asta înseamnă că oraşe întregi sau judeţe pot fi puse sub carantina. Asta s-a întâmplat deja la Suceava, unde peste jumătate dintre pacienţii din spitalul judeţean au contractat COVID-19. România aplică măsuri mai serioase decât Bulgaria – ieşirile afară în cusrsul zilei au loc printr-o declaraţie în care se stipulează scopul ieşirii, iar între orele 22 în seară şi 6 în dimineaţă este interzisă mişcarea pe străzi.

Cum România încearcă să amelioreze criza economică?

(photo: Pixabay, CC0)

Bucureştiul spijină afacerile prin credite, garantate de stat, prin amânarea plăţii a utilităţilor şi printr-o acoperire parţială a salarilor angajaţilor cu contracte suspendate

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 21 martie 2020 pe secţia bulgăreasă a site-ului Baricada. 

România a întâmpinat ziua de sâmbăta 21 martie 2020 cu două ştiri de bază – statistica actuală despre numărul bolnavilor din corona virus şi intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă prin care guvernul a anunţat măsuri economice şi sociale de sprijin pentru afaceri şi angajaţi.

Iran şi lumea: criză şi rezistenţă

Minareaua unui loc sacru din Qom (foto: Pixabay, CC0)

După alegerile parlamentare din februarie 2020 elita politică a Republicii Islamice Iran se omogenizează, curentul reformatorilor fiind practic exclus din parlament. Răspândirea corona virusului însă a întărit din nou contradicţiile dintre elita ţării şi oamenii, pentru care Iranul face parte din lume şi nu este doar sponsorul ”axei rezistenţei” din Orientul Mijlociu

Vladimir Mitev

Acest articol va fi publicat în numărul 3-4 din anul 2020 al revistei bulgare ”Timpuri noi”. 

Anul 2020 a început cu fricile legate de un război mondial, care au urmat uciderii generalului iranian Ghassem Soleimani. Şi a continuat cu isteria în jurul răspândirii corona virusului, care a provocat introducerea unei stări de urgenţă în Bulgaira, România şi alte ţări europene. Acum politicienii de rând înalt şi experţi afirmă în media că ne aflăm într-un război cu arme bacteriologice.

Pentru noi în Bulgaria astfel de frici de război şi distrugere sunt ceva nou în ultimii 30 de ani, în care am trecut prin multe cutremure şi crize sociale, fără a intra într-un conflict militar deschis cu vreun vecin sau factor internaţional. Dar cum ne-am fi simţit, dacă locuiam într-una dintre ţările cheie în Orientul Mijlociu – Iran, şi ne pândea pericolul permanent – indiferent dacă apărţinem elitei acestei ţării sau ne simţeam mai degrabă parte din oamenii de rând? Cum elitele şi poporul din Iran privesc rolul său din Orientul Mijlociu, unde cel puţin din anul 2001 se produce o rearanjare a forţelor?

Codru Vrabie: Solidaritatea definește răspunsul românilor la starea de urgenţă

Codru Vrabie (foto: Vlad Stanciu, Asociaţia ”Ink”)

Un interviu cu expertul de bună guvernare despre răspunsurile politice, sociale, neguvernamentale şi ale sectorului privat din România la pandemia de coronavirus

Vladimir Mitev

Codru Vrabie este activist civic, trainer şi consultant pe teme de bună guvernare, transparenţă, responsabilitate şi integritate în sectorul public, contribuind la mai multe măsuri de reformă în justiţie şi administraţia publică. Licenţiat în ştiinţe juridice şi politice (România, Bulgaria, Statele Unite), respectiv masterat în ştiinţe administrative şi afaceri europene (România, Olanda, Spania), Codru lucrează din 1998 pentru societatea civilă din România. Din 2010, Codru lucrează în cadrul programului Lideri pentru Justiţie, care este replicat din 2017 şi în Republica Moldova.

Domnule Vrabie, asistăm la o situaţie fără precedent. În România şi Bulgaria a fost anunţată „starea de urgenţă” şi, dacă judecăm după ce vedem la televizor, politica s-a îngheţat, iar în poziţii de putere au venit medici cu grad militar. Ce înseamnă aceste schimbări pentru democraţia sud-est europeană, pentru drepturile omului, pentru legătura cetăţeanului cu putere? În ce măsură este stabilit concret ce înseamnă starea de urgenţă în România?

Daniel Stoiciu: Sunt inspirat de oamenii care activează ca poduri bulgaro-române

Daniel Stoiciu (foto: Daniel Stoiciu)

Un interviu despre festivalul cucilor din Brăneşti şi despre bulgarii din România

Vladimir Mitev

Daniel Stoiciu este un cetăţean român cu identitate complexă fiind cunoscător al limbii bulgare şi al istoriei bulgarilor din Vlaşca. Blogul Podul Prieteniei a discutat cu el despre festivalul cucilor din satul lui natal – Brăneşti şi despre unele neînţelegeri principale între bulgarii din România şi bulgarii din Bulgaria.