Florin Grecu: Prin votul la 26 mai, tinerii au determinat schimbarea în România

florin-grecu-350
Florin Grecu (foto: Florin Grecu)

Interviu cu politologul român din Universitatea Hyperion din București despre alegerile europarlamentare şi condamnarea lui Liviu Dragnea – ce s-a întâmplat şi ce trebuie să aşteptăm în viitorul previzibil

Vladimir Mitev

Florin Grecu este lector doctor la Universitatea Hyperion din Bucureşti. Predă ştiinţe politice – partide politice, analiză electorală, guvernanţă europeană, guvernanţă internaţională. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti. Teza de doctorat lui este „Construcția unui partid unic: Frontul Renaşterii Naţionale”

Domnule Grecu, la alegerile europarlamentare din România am observat pe de o parte o mobilizare a forţelor de dreapta, dar pe de altă parte pare că electoratul PSD nu s-a mobilizat. De ce a avut loc prima mobilizare şi de ce n-a avut loc cealaltă?

Este vorba de o mobilizare a forţelor pro referendum, în special a partidelor de dreapta şi de o mobilizare mai slabă a taberei antireferendum în condiţiile în care preşedintele Iohannis a legat referendumul despre justiţie cu alegerile europarlamentare. Prin urmare a existat o situaţie oarecum paradoxală. PSD a căzut, în timp ce PNL a câştigat. Explicaţia consta în faptul că mulţi primari PSD n-au fost de acord cu politica lui Dragnea şi au votat pentru alte partide – PNL, Pro România, şamd. Pe de altă parte a existat o mobilizare a tineretului – în cadrul USR şi Plus (Alianţa 2020). Atât referendumul a fost validat, cât şi alegerile europarlamentare, care au fost câştigate de forţele de dreapta – PNL şi USR/Plus. Acum există motivul pentru o moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă.

Continue reading “Florin Grecu: Prin votul la 26 mai, tinerii au determinat schimbarea în România”

Advertisements

Epoca lui Liviu Dragnea în politica românească s-a terminat

dragnea-700x350
Liviu Dragnea (foto: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. Stânga a pierdut dur, iar dreapta este noua stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.

Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.

Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.

Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.

În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.

În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.

Citeşte în limba bulgară!

Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști”

euro-sculpture-700x350
În Europa de Vest tehnocraţia este legată de finanţele, iar în Europa de Sud-Est – de justiţie (foto: Pixabay, CC0)

Va fi dezbaterea premergătoare viitoarelor alegeri europarlamentare din România și Bulgaria una comodă pentru actualul status-quo?

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 14 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Alegerile europarlamentare care urmează indică în mod clar liniile de separație din politica românească şi cea bulgărească. La fel ca în alte țări, confruntarea politică tradiţională între stânga şi dreapta este completată de noi nuanţe: proeuropeni versus eurosceptici, tineri versus bătrâni, oameni noi versus oameni vechi, liberali/progresişti versus conservatori, tehnocraţi versus populişti – sunt numai unele dintre etichetele şi clivajele prin care se va putea interpreta ceea ce se întâmplă în Europa de Sud-Est.

Însă peisajul prinde viață doar atunci când detaliile încep să fie sesizate. În România, confruntarea ideologică pare să fie mai clar articulată. În schimb, în Bulgaria, coexistența ideilor politice diferite în cadrul aceluiași partid este un lucru obișnuit, iar clivajele politice sunt mai atenuate. Nu e de mirare că numelele cercurilor politico-economice din Bulgaria deseori provin din numele restaurantelor unde membrii lor se întâlnesc pentru a discuta proiecte. În fond, singurul lucru de care sunt interesate partidele este dobândirea puterii. Drept urmare, deseori nu există nicio diferență de fond între liberali și conservatori sau, altfel spus, singurul lucru care îi deosebește este eticheta.

Continue reading “Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști””