Începând cu data de 1 mai 2021 se deschide cel de-al şaselea sezon consecutiv Ruse Summer Free Tour

Turul grătuit al oraşului Ruse va avea loc pentru al şaselea an consecutiv (sursă: Ruse Summer Free Tour)

Acest text este comunicat de presa al lui Ruse Summer Free Tour.

În ziua de 1 mai 2021 încep pentru al şaselea an succesiv turirile pietonale ale oraşului Ruse, cunoscut sub denumirea Ruse Summer Free Tour. Ei se ţintesc la oaspeţii oraşului din Bulgaria şi din străintate, precum şi la locuitorii din Ruse, iar tururile trec pe lânge cele mai emblematice clădiri şi locuri din părţile centrale ale oraşului.

Acest an tururile vor avea loc fiecare sămbâtă din mai până în septembrie, inclusiv. Vor începe la ora 18 în faţa Statuii Libertăţii, unde profesioniştii şi entusiaştii din domeniul turismului vor povesti despre istoria şi legendele urbane în spatele locurilor, pe lânga care vizitatorii trec în timpul tururilor.

Formula Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română

Logo-ul Camerei (foto: Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română)

Istoria şi realizările organizaţiei patronale a oamenilor de afaceri din Bulgaria şi România, cameră ce își are sediul în Ruse

Acest text a fost acordat blogului ”Podul Prieteniei” de către Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română şi va face parte dintr-o carte digitală despre relaţiile româno-bulgare de astăzi.

La data de 10 septembrie 2003 firme de seamă din Bulgaria şi România au infiinţat la Ruse Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română.

Această infiinţare a avut loc la iniţiativa companiei din Ruse ”Prista Oil” şi ţintea sprijinul şi dezvoltarea relaţiilor comerciale între firme din ambele țări, apărarea intereselor economice ale membrilor săi în faţa instituţiilor de stat şi cele publice, dorea să încurajeze şi să sprijină posibilităţile de cooperare transfrontalieră.

Daniel Cain: Dintre toate popoarele din regiune, românii şi bulgarii sunt cei mai apropiaţi

Cartea aceasta este editată de Daniel Cain (foto: Editura Humanitas)

Interviu cu un istoric bucureștean, specializat în evoluția relaţiilor româno-bulgare în prima jumătate a secolului XX-lea, despre reconciliere și lucrurile care au provocat divergențe între cele două popoare

Vladimir Mitev

Daniel Cain n. 1972) este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice româno-bulgare la începutul secolului XX. În prezent, este cadru didactic asociat la Universitatea din Bucureşti, unde ține un curs de istorie a Balcanilor (secolele XIX-XXI). D. Cain este secretar al părţii române în Comisia Mixtă de Istorie româno-bulgară. A scris şi a editat mai multe volume şi studii despre realităţile din Europa de Sud-Est de la începutul secolului trecut.

Lina Ghergova: În România am cunoscut mai bine bulgaritatea

Lina Ghergova (foto: Lina Ghergova)

Interviu cu antropologul de la Academia Bulgară de Ştiinţe despre locurile şi comunităţile bulgăreşti din România, despre relaţiile româno-bulgare şi despre viaţa în ţara vecina din nord

Vladimir Mitev

Conferenţiar doctor Lina Ghergova lucrează la secţia ”Antropologia tradiţiilor verbale” de la Institutul pentru etnologie şi folcoristică cu Muzeul Etnografic de lângă Academia Bulgară de Ştiinţe. S-a născut în Plovdiv în 1981. A absolvit Etnologie, Filologie Bulgară şi Comunicaţie Interculturală la Universitatea din Plovdiv. A obţinut doctoratul la fostul Institut de folcloristică în 2009 cu lucrarea de doctorat cu subiectul ”Stereotipuri etnice în cultura cotidiană”, publicată cu grant în 2012 (Sofia, Editura Paradigma).

A specializat în Austria, Italia şi Slovacia. În perioada 2010-2012 lucrează la Muzeul de Literatura Estoniană din Tartu ca bursieră a programului ”Marie Curie” – cel mai prestigios program european pentru cercetatori individuali. În 2013 câştigă premiul ”Savant tănâr al Academiei de Ştiinţe Bulgare” în domeniul Moştenirea cultural-istorică şi identitatea naţională. Cercetătoarea a predat cursuri de lectură la universităţile din Plovdiv, Sofia şi Kaunas (Lituania).

Din 2014 locuieşte în România. Continuă să lucreze pe teme despre caracterul naţional al sărbătorilor din Europa postsocialistă, sărbătorile de calendar tradiţionale şi contemporane, construirea moştenirii naţional-culturale peste hotare. În cadrul unor proiecte, a realizat cercetări în zeci de localităţi din Bulgaria, Austria, Slovacia, Estonia, Turcia, Grecia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, SUA şi România.

Ivan Duminica: Mă străduiesc să fiu o punte de legătură dintre bulgarii basarabeni, bulgarii din metropolă şi moldoveni (români basarabeni)

Ivan Duminica (foto: Ivan Duminica)

Istoricul bulgarist din Republica Moldova stă de vorba cu blogul ”Podul Prieteniei” despre ultimul său volum ”Coloniile bulgarilor din Basarabia (1774-1856)”, despre comunitatea bulgărească din Moldova”, despre perioada conducerii româneşti a Basarabiei şi despre dorinţa sa de a vedea ultimul volum său tradus şi tiparit în limba bulgară

Vladimir Mitev

Ivan Duminica s-a născut la 1 august 1988, în satul Tvardiţa, r-nul Taraclia, Republica Moldova. Și-a făcut studiile la Şcoala Medie nr. 4 din or. Ceadâr-Lunga (1995–1998), Gimnaziul (1998–2004) și Liceul Teoretic (2004–2007) din s. Tvardița. În anii 2007–2010 a fost student al Facultăţii de Istorie și Filosofie la Universitatea de Stat din Moldova. A urmat masteratul și doctoratul la Facultatea de Istorie a Universității din Veliko Târnovo „Sf. Chiril şi Metodie”, Republica Bulgaria (2010–2014), obținând titlul științific de doctor în istorie.

Din anul 2013 este cercetător ştiinţific în cadrul Grupului „Etnologia bulgarilor” la Centrul de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Este vice-președinte al Societății Științifice a Bulgariștilor din Republica Moldova.

Domeniul de interes include cercetarea istoriei bulgarilor din Basarabia în secolele XIX–XX.

Dl Duminica este laureat al diferitor premii: Най-добър чуждестранен студент в Република България / Cel mai bun student străin în Republica Bulgaria (2014); „Докторант на годината” на Великотърновския университет „Св. Кирил и Методий”, България / „Doctorandul anului” al Universităţii „Sf. Chiril şi Metodie” din Veliko Târnovo, Republica Bulgaria (2014); Premiul Guvernului Republicii Moldova „Studentul Anului din Europa Centrală şi de Est – nivelul doctorat” (2014); Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru Realizări Ştiinţifice Valoroase ale Tinerilor Savanţi (2014); Premiul Municipal pentru Tineret în domeniul știinţei (etnologie) (2015); Premiul Național pentru Tineret 2016, în domeniul tehnico-științific.

A fost distins cu: Почетен знак на Държавна агенция за българите в чужбина. София, България / Placheta onorifică a Agenţiei de Stat pentru Bulgarii de Pretutindeni (2014) și Почетен знак /плакет/ на община Твърдица, Сливенска област, България / Placheta onorifică a orașului Tvărdița, reg. Sliven, Bulgaria (2017).

Nu toți moldovenii ne sunt frați!

Harta României (CC BY 25)

Presa liberă și pluralismul de opinii – cât de dispuși suntem să ascultăm puncte de vedere care nu ne plac?

Maria Cernat

Acest articol a fost publicat pe 5 aprilie 2018 pe secţia românească a Baricadei. 

Pe data de 4 aprilie 2018 site-ul nostru, Baricada.org, a publicat un interviu cu Bogdan Ţîrdea, membru al parlamentului Republilcii Moldova şi membru al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Părerile sale sunt cât se poate de exotice și diferite de tonul cu care presa mainstream ne-a obișnuit. Tîrdea susține, nici mai mult nici mai puțin, că Moldova e o semicolonie Românească. Pe 25 martie a avut loc în Moldova o manifestație pro-unionistă. Dar, așa cum vedem din declarațiile lui Țîrdea, nu toți moldovenii cad în extaz când vine vorba despre unire. Nici când e vorba despre cea de la 1918, nici când vine vorba despre o potențială unire actuală cu România.

De ce scriu acest articol? În primul rând pentru că simpla aducere în discuție a unui asemenea punct de vedere care nu corespunde cu viziunea iubirii necondiționate între români și moldovenii de peste Prut e taxată drept influență a serviciilor rusești. Vă dați seama cât paternalism? Adică noi nu le lăsăm fraților mai mici din Basarabia nici măcar posibilitatea să ne urască pe cont propriu, de bunăvoie și nesiliți de nimeni. Dacă nu sunt tocmai încântați de noi, este pentru că-i plătește Putin! În al doilea rând pentru a arăta faptul că, din păcate, în țara noastră se discută doar puncte de vedere dominante pro-unioniste. De ce nu găsim pe platformele importante de știri și aceste puncte de vedere mai exotice care nu privesc cu ochi buni proiectul unionist? Adică nu e presa cea care trebuie să le dea tuturor o voce?

Petăr Velciov: Bulgarii din Banat trebuie să fim uniți, pentru a fi puternici

Petăr Velciov (foto: Vladimir Mitev)

Președintele secțiunii Uniunii Bulgare din Banat – România pentru Dudeștii Vechi povestește despre problemele în sat, despre soluțiile care sunt oferite de organizația lui, despre istoria comunității paulicene în regiune, nevoile ei și așteptările către locuitorii din Bulgaria

Vladimir Mitev

Petăr Velciov este președintele secțiunii Uniunii Bulgare din Banat – România pentru Dudeștii Vechi. El este născut în satul Lovrin, județul Timiș într-o familie bulgărească (pauliceană) din Banat. A studiat în liceul din Dudeștii Vechi până la clasa zecelea, iar a absolvit o școală de electrotehnică din Timișoară. Velciov muncește mult timp în sistema căilor ferate din România – în Dudeștii Vechi și în alte locuri. În 2008 devine pentru scurt timp viceprimar în administrația primarului al Dudeștii Vechi Gheorghi Nacov. Apoi a fost ales timp de trei ori președintele secțiunii uniunii bulgare din Dudeștii Vechi. În momentul de fața este și vicepreședinte Uniunii Bulgare din Banat – România, cărei sediul este în Timișoara.

Lucia Kerciova-Pățan: Bulgarii de rând ne ajută cel mai mult

Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Autoarea bucureșteană a unor cărți despre istoria bulgarilor din România a fost nominată să fie ”bulgaroaica anului 2016”, dar cere ajutor din Sofia în legatură cu comunitatea bulgărească din capitală româneacă

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lucia Kerciova-Pățan este o bulgaroaică din România care este una vicepresedinte Uniunii Democrate a Bulgarilor din România- UDBR. Organizația are sediul in strada Doamnei în Centrul Vechi din București. Domnia sa este născută în Banat, iar după cariera sa jurnalistică de mulți ani ea începe să scrie cărți despre istoria bulgarilor din România. Lucia Kerciova a fost nominată să fie ”bulgaroiaca anului 2016” pentru efortul și reușitle ei în păstrarea sufletului bulgăresc în afara de granițelor Bulgariei.

Blogul ”Podul prieteniei” a intervievat-o pe Lucia Kerciova cu ocazia nominației ei, intenționând prin acest interviu să se pune începutul unei succesiuni de convorbiri cu reprezentanți comunităților bulgărești din  România.

Turul turistic gratuit al orașului Ruse începe din nou

Gradina din centrul orașului Ruse este un loc frumos de întâlniri (foto: Rousse Summer Free Tour)

Fiecare sămbătă seară ghizii vor oferi o plimbare prin cele mai interesante și frumoase locuri în oraș, încercând de a promova istoria și moștenirea lui

Începând cu anul 2016 Ruse are propria inițiativa de un tur turistic gratuit în centrul orașului – Rousse Summer Free Tour. Ea va porni din nou acest an, începând cu 6 mai 2017. Organizatorii turului vor să ajute promovării orașului ca o destinație turistică pentru călători, pentru vizitători orașului din țara și din lume și să-i dezvăluiesc fapte interesante din istoria lui   locuitorilor proprii ai acestui oraș.

Sofronie Vraceanski îi leagă pe români și bulgari

La bulgarii din București (foto: TVR, YouTube)

Uniunea Democrată Bulgară din România a organizat un simpozion despre omul de litere și suflet care a trăit ultimii zece ani ai vieții sale în Țara Românească

Vladimir Mitev

În noiembrie 2016 Uniunea Democrată Bulgară din România a organizat  în Orașul Veche din București un simpozium despre Sofronie Vraceanski.