Cum cabinetul român a căzut numai la câteva ore după ce a avut loc prezentarea preşedinţiei bulgare a UE în Bucureşti

mihai-tudose-900-2
Mihai Tudose nu mai e premierul României (foto: gov.ro)

Premierul Mihai Tudose a demisionat după un scandal cu ministrul de interne Carmen Dan, care este apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea, pe fondul creşterii tensiunii cu minoritatea maghiară. Echouri din conflictele au putut fi simţite la conferinţa de presa unde Bulgaria şi-a prezentat priorităţile pentru guvernarea UE

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 18 ianuarie 2018 pe site-ul Baricada. 

”Ne vom vedea din nou aici exact peste un an pentru lansarea preşedinţiei”, a spus pe 15 ianuarie 2018 la sfârşitul unei conferinţe de presa la reprezentanţa Comisiei Europene de la Bucureşti ministrul român al afacerilor externe Teodor Meleşcanu. Publicul s-a amuzat. Veteranul diplomaţiei române în vârsta de 76 de ani a luat cuvântul spontan într-o încercare de a glumi cu cei prezenţi, doar o secundă după ce şefa reprezentanţei Comisiei Europene şi gazda evenimentului a încheiat evenimentul. Meleşcanu evident a fost mulţumit de întâlnirea cu aproape 50 de diplomaţi şi jurnalişti de la 21 de medii. Şi el şi-a permis nediplomatic să exprime siguranţă de sine şi încredere în viitor.

În acel moment nimeni din sală, inclusiv Meleşcanu (cum se înţelege din citat) nu se aştepta că numai cu 11 ore măi tărziu premierul Mihai Tudose va demisiona. Timp de o săptămână în medii se învârtea un scandal între Tudose şi ministrul de interne Carmen Dan – o politiciană apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea. Premierul a acuzat-o că minte în legătură cu numirea unui şef al polţiei române şi a spus că nu mai poate lucra cu Carmen Dan. Ea a refuzat să demisioneze. Dragnea a arătat că ţine la nominalizarea sa pentru ministru de interne. Şi iată că Tudose s-a retras.

Continue reading “Cum cabinetul român a căzut numai la câteva ore după ce a avut loc prezentarea preşedinţiei bulgare a UE în Bucureşti”

Advertisements

Teodor Meleşcanu: România ţine la colaborarea regională în Marea Neagră

meleşcanu-ro-900
Ministrul afacerilor externe român Teodor Meleşcanu vorbeşte despre intenţiile Bucureştiului în regiunea Mării Negre (foto: Vladimir Mitev)

Ministrul afacerilor externe român a răspuns întrebării blogului Podul Prieteniei în cadrul conferinţei de presă comună cu ambasadorul bulgar din Bucureşti

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 16 ianuarie 2017 pe site-ul Baricada. 

”Pentru noi problema Dunării şi a Mării Negre trebuie să fie undeva mai sus în agenda UE”, a declarat ministrul afacerilor externe român Teodor Meleşcanu în cadrul unei conferinţe de presă la reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti. În cadrul evenimentului ambasadorul bulgar în capitala românească Todor Churov a prezentat priorităţile preşedinţiei bulgare a UE. Oaspeţi ai evenimentului au fost aproape de 50 de diplomaţi şi de jurnalişti de la 21 de medii, între care şi blogul Podul Prieteniei. Conferinţa de presa a luat loc doar oare înainte de dimisonarea premierului Mihai Tudose din cauze unei crize politice cu liderul Partidului Social  Democrat Liviu Dragnea.

Continue reading “Teodor Meleşcanu: România ţine la colaborarea regională în Marea Neagră”

România și Bulgaria, prietenie cu năbădăi în UE

Iztochna-promishlena-zona-ruse_800
Podul Prieteniei la Ruse – Giurgiu (foto: Iavor Micev via Wikipedia Commons)

Jurnalistul român din site-ul PS News Dan Nicu comentează ideea despre o colaborare mai intensivă româno-bulgară în regiunea Mării Negre

Dan Nicu

Acest articol a fost publicat la 18 iulie pe site-ul românesc PS News. Autorul, Dan Nicu, analizează starea actuală a relațiilor de politică externă între România și Bulgaria, comentând și inițiativă privind inființarea unei macroregiunii a UE în Marea Neagră. El folosește în analiza sa informații, publicate mai devreme pe blogul Podul Prieteniei.

Dan Nicu este licențat în științe politice și are master în teorie și analiză politică la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (absolvit în 2012). În momentul de fața este jurnalist la portalul de știri PS News din București. Dan Nicu citește și înțelege limba bulgară.

Începând cu luna aprilie a anului 2017, în Bulgaria a început să se profileze o nouă opțiune de politică externă care vizează și România. Este vorba despre inițiativa creării unei macroregiuni europene ”Marea Neagră”, care ar cuprinde, în viziunea comunității de experți în politică externă de la Sofia, Bulgaria și România.

În continuare, vom aborda acest subiect în comparație cu acțiunile Bucureștiului oficial, dar și cu opiniile avizate pe care le-am regăsit în comunitatea românească de experți în spațiul Mării Negre. Vom începe cu viziunea Bucureștiului și vom continua cu cea a Sofiei, după care vom analiza șansele de reușită ale proiectului bulgar în contextul ultimelor evoluții din relațiile bilaterale româno-bulgare.

Continue reading “România și Bulgaria, prietenie cu năbădăi în UE”

Care este răspunsul bulgăresc la schimbările din UE?

presentation-ro-700
Prima pagina a prezentării (foto: Vladimir Mitev)

Vladimir Mitev a arătat la o conferința în parlamentul român o prezentare privind căutarea Sofiei al unui drum în Europa Vitezelor

Schimbările din UE, chemate prin formula ”Europa Vitezelor” provoacă dezbateri și în Bulgaria, și în România. La 29 mai 2017 în parlamentul român a luat loc conferința ”Spațiul public european – încotro? Reforma Uniunii Europene – implicații în planul securității și al comunicării publice”, organizată de Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, de Institutul pentru Științe Politice și Relații Internaționale de pe Academia Română și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranța Națională de pe Parlamentul României. Au participat cercetători din ambele instituții științifice, care au analizat probleme precum Brexit-ul, populismul din UE, războiul informațional, discursul rusofobic și alte teme precum demografia și politică fiscală.

Continue reading “Care este răspunsul bulgăresc la schimbările din UE?”

Georgi Pirinski: România și Bulgaria ar putea iniția dezvoltarea unei strategii macroregionale privind regiunea Mării Negre

Georgi_Pirinski_2009_350
Georgi Pirinski (foto: Veni Markovski pentru Wikipedia)

Interesele ambelor țări membre ale UE coincid în realizarea pacii și a dezvoltării sustenabile în regiunea Mării Negre, crede eurodeputatul și diplomatul bulgar

Georgi Pirinski este născut la 10 septembrie 1948 în New York. În 1980-1989 este ministru-adjunct bulgar al comerțului extern. A fost deputat în șase parlamenți bulgarești (1990-2013). A fost ministrul de externe (1995-1996) și președintele parlamentului bulgaresc (2005-2009). Începând cu anul 2014 este membru Parlamentului European.

Domnule Pirinski, la o masă rotundă în Sofia în începutul apriliei 2017 ați prezentat ideea de inființarea unei euroregiune a Mării Negre, care să devină parte din inițiativele politice președinției Bulgariei a UE în prima jumătate anului 2018. Care este esența ideea Dvs.? Ce rezultate pentru țările Mării Negre și UE expectați să fie realizate, dacă este sprijinită?

Esența ideii care a fost discutat la conferința din 3 aprilie 2017 în Sofia a fost Bulgaria și România să încerce în capacitatea sa de țări membre a UE din regiunea Mării Negre să inițieze dezvoltarea așa-numitei strategii macro-regionale pentru regiunea Mării Negre. După o definiție populară strategia macro-regională este un cadru, afirmat de Consiliul Euoprean cu scopul de a depăși provocările comune într-un regiun geografic. Aceste provocări îngrijorează și țări membre regionale ale UE, și țări terțe, care sunt parte din regiunea și colaborează strâns pentru a ajunge la o coezie economică, socială și teritorială.

Continue reading “Georgi Pirinski: România și Bulgaria ar putea iniția dezvoltarea unei strategii macroregionale privind regiunea Mării Negre”

Lyubomir Kyuchukov: Europa trebuie să aibă strategie pentru regiunea Mării Negre, singura mare europeană momentan ”fără stăpân”

kyuchukov
Lyubomir Kyuchukov (photo: Petar Ganev)

Cea mai naturală colaborare în cadrul UE este între România și Bulgaria, crede diplomatul bulgar

Interviu realizat de Vladimir Mitev

Lyubomir Kyuchukov este diplomat și analist de politică externă bulgar. A absolvit Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, specializându-se în Universitatea Georgetown din Washington. A început cariera sa diplomatică ca atașat în ambasada Bulgariei din București. A fost ministrul adjunct al afacerilor externe, membru al Consiliului de  integrare europeană și euroatlantică la Președinția Bulgariei, membru al Consliliului de Eurointegrare la Consiliul Ministerial al Bulgariei. În perioadă 2009-2012 a fost ambasador la Londra. Acum este director al Institutului de economie și relații internaționale. Stăpânește limba engleză, rusă, română, franceză și folosește italiană.

Domnule Kyuchukov, la discuția organizată la începutul lunii aprilie în Sofia, de la Institutul pentru Economie și Relații Internaționale, Fundația ”Friedrich Ebert” și Societatea Diplomatică Bulgară, a fost prezentată ideea de creare a unei strategii europene pentru regiunea Mării Negre, care să devină înițiativa presedinției bulgărești a UE în prima jumătate anului 2018. Ce este esența acestei ideii? Ce acțiuni concrete ale UE și ale țările regionale ar putea aduce materializarea ei?

Ideea pe care am lansat-o împreună cu ambasadorul Biserka Benisheva este că în timpul presedinției sale a Consiliului UE Bulgaria să accepte ca o prioritate politică a sa crearea unei ordinii de zi european a Mării Negre. Altfel zis, să fie creată o strategie pe termen lung a UE pentru regiunea Mării Negre. Mai mult, acum câțiva ani Parlamentul European a promulgat o rezoluție care cere asta. În 2003 Grecia a impus ca prioritate a președinției sale aderarea Balcanilor în UE. Rezultatul a fost Ordinea de Zi din Thessaloniki care de atunci și până astăzi determină politică europeană către această regiune. În timpul președinției sale în 2008 Franța a creat Uniunea Mediteraneană, care cuprinde nu doar cele 28 țări-membre ale UE, ci și 15 țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În același timp, UE are propria sa strategie pentru regiunea baltică cu forme dezvoltate și o rețea întărită a colaborării, inclusiv cu Rusia. Pare că singură mare ”fără stăpân” a UE este Marea Neagră.

Continue reading “Lyubomir Kyuchukov: Europa trebuie să aibă strategie pentru regiunea Mării Negre, singura mare europeană momentan ”fără stăpân””

Cum a ajuns România de la „flotila NATO în Marea Neagră” la „o prostie”

130222-N-DR144-174
Ambasadorul american în România Hans Klemm a anunțat în februarie 2016 că prezența navală Statelor unite niciodată nu va rivaliza prezența navală rusă (sursă: Wikipedia)

Care sunt ecourile de la ”eșecul la Sofia” în comunitatea expertă română în sfera de relații internaționale? Saitul Gândul adună opiniile unor dintre cei mai respectați analizatori la vecini de nord și explică cum idea pentru flota de NATO în Marea Neagră e evoluat. 

Andrei Luca Popescu

Acest articol a fost publicat la 17 iunie 2016 pe saitul Gândul. Este republicat cu permisul mediei românește. Subtitlul e al blogului ”Podul prieteniei”. Există scurtări și mici editări textului. 

În ianuarie 2016, Ministerul Apărării Naţionale anunţa că printre priorităţile sale strategice se numără obiectivul cu număr de cod K-22: o iniţiativă pentru constituirea unei „Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / „Black Sea Flotilla””. Proaspăt descins de la ambasada României la Londra în guvernul de tehnocraţi de la Bucureşti, ministrul Mihnea Motoc a început în martie negocierile tehnice cu bulgarii pe acest subiect, iar iniţiativa a fost discutată şi cu turcii.

E drept, nici Mihnea Motoc şi de altfel niciun alt oficial român nu i-au spus vreodată în public „flotă”. Poate pentru că suna prea agresiv. S-au folosit cuvinte mai multe şi mai moi. Dar proiectul a fost negociat luni de zile cu Sofia şi cu Ankara şi a fost încurajat de partenerul strategic al României, SUA, care a ajuns chiar să îşi minimalizeze forţa de descurajare în Marea Neagră în raport cu Rusia, arătând că proiectul naval regional româno-bulgaro-turc ar fi mult mai eficient, evitând totodată şi restricţiile impuse de Tratatul de la Montreux, care nu permite unei nave militare a unui stat fără ieşire la Marea Neagră să staţioneze mai mult de 21 de zile aici.

Cu trei săptămâni înainte de summitul NATO de la Varşovia, unde acest proiect urmează să fie susţinut în faţa Alianţei, România pare însă că face un pas înapoi, după ce la Sofia liderii politici au negat vehement că susţin o astfel de iniţiativă care să contravină Rusiei. La Bucureşti, joi, preşedintele Klaus Iohannis a pus punctul pe i într-o manieră tranşantă ieşită din comun pentru domnia sa: „Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie”.Este vorba doar despre exerciţii navale comune, a explicat preşedintele României.

Exerciţii navale comune care se desfăşoară de altfel de câţiva ani sub egida NATO, în Marea Neagră, şi la care participă SUA, dar şi Bulgaria sau Turcia şi alţi aliaţi. Apare deci întrebarea legitimă: care este proiectul regional al României? Unde a murit pe drum obiectivul K-22?

Continue reading “Cum a ajuns România de la „flotila NATO în Marea Neagră” la „o prostie””