România – ţara de zece sau un elev slab?

dancila-juncker-700x350

Dialogul între Bucureşti şi Bruxelles nu este atât de rău (foto: YouTube, guvernul român)

Media din Bulgaria şi-a schimbat narativul despre vecină de nord la începutul europreşedinţiei române. Ultimul val de românoscepticism urmăreşte mainstream-ul din Bruxelles, dar nu contribuie la înţelegerea mai bună a celor ce se întâmplă în regiune

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 13 ianuarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Zilele înainte de începutul oficial al europreşedinţiei române au fost însoţite de un val de evaluări şi comentarii negative în media din Europa de Vest despre guvernul din Bucureşti şi elita politică românească. În primele zile ale anului nou media bulgără a dat cuvântul unei serii de analişti, care şi-au exprimat scepticismul către România de azi, în cheia vest-europeană, dat fiind că literal până la mijlocul anului 2018 românii au fost ani de zile daţi ca oameni exemplari în reformele de succes în justiţie, economie şi fidelitate către Occident. Acum experţii au demostrat îndoială că preşedinţia română va fi de succes. Şi au redus România a celor 20 de milioane de români la personalitatea omului puternic din PSD, Liviu Dragnea, criticat dur în Europa de Vest şi la premierul ironizat, Viorică Dăncilă.

Parelul cu europreşedinţia bulgară, laudată de Jean-Claude Juncker, pentru ascultarea Sofiei, se autoimpune. În timp ce până nu de mult România a fost ţara de zece din regiune, datorită ”luptei împotriva corupţiei” şi ”societatea civilă trează”, care ”se opune politicenilor hoţi”, acum bulgarii trebuiau să trăiască momentul lor mic de glorie ca reprezentanţi fideli şi responsaibili ai UE din regiune. Asta se făcea în timp ce România se transforma într-o ţară care, după interpetări, ”nu este tratată cu încredere” în instituţiile europene şi între celelalte ţări membre. S-a deschis posibilitatea că guvernul din Sofia să iasă în frunte, desprinzându-se de România, cu care facea tandem în ultimile do decenii. Se aşteaptă că Bulgaria să fie admisă în spaţiul Schengen până la sfârşitul mandatului comisiei ”Juncker”, în timp ce către România nu se fac astfel de anunţuri.

Continue reading

Vladimir Mitev: Încălzirea mediatică pentru europreşidinţia română emană spirit de concurenţă, dar în regiune avem nevoie de mai multă colaborare cu vecinii

Fondatorul blogului ”Podul Prieteniei” a dat un interviu Radioului Naţional Bulgar cu ocazia începutului europreşedinţiei române – despre perspectivele în următoarele şase luni în faţa relaţiilor între Bruxelles şi Bucureşti, între preşedintele Iohannis şi guvernul social-democraţilor, despre măsurile economice de la sfârşitul anului 2018 şi despre reflectarea mediatică la începutul preşedinţiei

Pe 5 ianuarie 2019, fondatorul blogului ”Podul Prieteniei” şi editor al secţiei române a site-ului ”Baricada”, Vladimir Mitev, a fost intervievat de Georgi Markov în emisiunea pentru comentarii şi analize internaţionale ”Sămbătă 150” a programului ”Orizon” al Radioului Naţional Bulgar. Ocazia pentru interviu este începutul preşedinţiei române a Consiliului UE. Începutul preşedinţiei a fost însoţit de un val de evaluări şi comentarii negative în media din Europa de Vest despre guvernul din Bucureşti şi elita politică românească. În primele zile ale anului nou media bulgără a dat cuvântul unei serii de analişti, care şi-au exprimat scepticismul către România de azi, în cheia vest-europeană, dat fiind că literal până la mijlocul anului 2018 românii au fost ani de zile daţi ca oameni exemplari în reformele de succes în justiţie, economie şi fidelitate către Occident. Atitudinea mediatică către România la începutul anului 2019 se aseamână cu cea către Grecia, când ea punea rezistenţă la ”tratamentul” prescris pentru criza datorilor. Atunci grecii au fost deseori prezentanţi în media din Europa şi Bulgaria ca iresponsabili, pentru că rezistă şi destabilizează întreagă eurozonă, fără a se adăuga că un efect al ”tratamentului” a fost că datoria lor de stat de fapt a crescut după aplicarea tratamentului. Exact în acest context Vladimir Mitev subliniază că ne cunoaştem puţin vecinii şi suntem tentaţi să întrăm în competiţie cu ei cine este ”mai responsabil” şi ”mai european”. Însă, cunoaşterea vecinilor merită să nu se limiteze la constatarea că facem un lucru sau altul mai bine decât ei sau la plângerea că eşuăm ca popor şi instituţii în comparaţie cu ei. Poate că facând parte din UE avem nevoie de mai multă colaborare în Sud-Estul Europei. Nu doar competiţia, ci şi colaborarea este o valoare europeană.

Continue reading