România: social-democrații au câștigat alegerile într-un mod neașteptat. Oamenii nu doresc privatizare

Alegătorul român a dat semn că partidele de dreaptă sunt rupte de masele (sursă: Pixabay, CC0)

Małgorzata Kulbaczewska-Figat

Acest articol a fost publicat pe 7 decembrie 2020 pe site-ul polonez Strajk.eu. La 8 decembrie 2020, premierul Ludovic Orban și-a dat demisia, iar guvernul a fost preluat de ministrul apărării, general Nicolae Ciuca. Ciuca a fost până acum un ministru extrem de influent de care depindeau multe decizii. Dacă va continua să fie primul ministru al viitorului guvern, va fi probabil un semn că Bucureştiul se pregătește pentru venirea lui Joe Biden în Casa Albă, când România împreună cu Bulgaria sunt de așteptat să fie în fruntea eforturilor SUA de a conține Rusia și poate Turcia.

Partidul Social Democrat din România seamănă cu Partidul Legea și Dreptate din Polonia în multe privințe: este un partid care reprezintă politic mai degrabă centre urbane mai mici sau zone rurale decât metropole. PSD este votat mai degrabă de oameni care au pierdut ca urmare a tranziției, nu atât de clasa de mijloc. De regulă PSD ia poziții destul de conservatoare. În ultima sa conducere din 2016-2019, PSD a introdus, printre altele, o creștere a pensiilor. Cu toate acestea, partidul a fost slăbit de scandalurile de corupție. La sfârșitul anului 2019 a fost forţat să predea puterea Partidului Național Liberal care este pro-european (PNL), liderul PSD, Liviu Dragnea, fiind condamnat în primăvara anului 2019 la închisoare pentru abuzuri (comise cu câțiva ani mai devreme) ca prefect în regiunea Teleorman).

Continue reading

Alegătorul român a permis partidelor proeuropene să conducă, pedepsindu-l în acelaşi timp pe președintele Iohannis

Vladimir Mitev (source: Vladimir Mitev)

Acest interviu a fost transmis în direct la Radio Național Bulgar, în cadrul programului Orizont pe 7 decembrie 2020.

Georgi Markov: Şi în România au avut loc alegeri în timpul pandemiei. Cetăţenii țării au fost chemaţi să voteze ieri reprezentanții lor în camera deputaților  și în senat. Participarea redusă a marcat aceste alegeri, care potrivit ultimelor date au fost câștigate de socialdemocraţi. Locul doi a fost ocupat de Partidul Naţional Liberal aflat până azi la guvernare. Una dintre surprizele la aceste alegeri este Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Ea a ocupat locul patru după rezultatele preliminare.Aceste rezultate dezvăluie o imagine politică fragmentată care face necesară o coaliţie de guvernare. Cum ar putea arăta  și ce schimbări în viața politică a României se petrec? Vom căuta acum răspunsurile cu colegul nostru Vladimir Mitev, fondatorul site-ului de știri despre România şi Bulgaria „Podul Prieteniei” și editorul secţiei române a site-ului „Baricada”.

Continue reading

Marcel Ciolacu se luptă pentru a prelua controlul Partidului Social Democrat

marcel-ciolacu-700

Marcel Ciolacu (foto: YouTube)

Căderea guvernului lui Ludovic Orban are loc în condiţii potrivite pentru Ciolacu şi pentru liderul PNL

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 7 februarie 2020 pe site-ul ziarului Cuvânt. 

Partidul Social Democrat va avea un nou congres în februarie, pe care liderul temporar după epoca lui Liviu Dragnea – Marcel Ciolacu, va incerca sa preia controlul partidului. Anume în acest context trebuie gândite acțiunile socialdemocratilor din 5 februarie care au dus la căderea guvernului PNL a lui Ludovic Orban.

Continue reading

Florin Grecu: Prin votul la 26 mai, tinerii au determinat schimbarea în România

florin-grecu-350

Florin Grecu (foto: Florin Grecu)

Interviu cu politologul român din Universitatea Hyperion din București despre alegerile europarlamentare şi condamnarea lui Liviu Dragnea – ce s-a întâmplat şi ce trebuie să aşteptăm în viitorul previzibil

Vladimir Mitev

Florin Grecu este lector doctor la Universitatea Hyperion din Bucureşti. Predă ştiinţe politice – partide politice, analiză electorală, guvernanţă europeană, guvernanţă internaţională. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti. Teza de doctorat lui este „Construcția unui partid unic: Frontul Renaşterii Naţionale”

Domnule Grecu, la alegerile europarlamentare din România am observat pe de o parte o mobilizare a forţelor de dreapta, dar pe de altă parte pare că electoratul PSD nu s-a mobilizat. De ce a avut loc prima mobilizare şi de ce n-a avut loc cealaltă?

Este vorba de o mobilizare a forţelor pro referendum, în special a partidelor de dreapta şi de o mobilizare mai slabă a taberei antireferendum în condiţiile în care preşedintele Iohannis a legat referendumul despre justiţie cu alegerile europarlamentare. Prin urmare a existat o situaţie oarecum paradoxală. PSD a căzut, în timp ce PNL a câştigat. Explicaţia consta în faptul că mulţi primari PSD n-au fost de acord cu politica lui Dragnea şi au votat pentru alte partide – PNL, Pro România, şamd. Pe de altă parte a existat o mobilizare a tineretului – în cadrul USR şi Plus (Alianţa 2020). Atât referendumul a fost validat, cât şi alegerile europarlamentare, care au fost câştigate de forţele de dreapta – PNL şi USR/Plus. Acum există motivul pentru o moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă.

Continue reading

Epoca lui Liviu Dragnea în politica românească s-a terminat

dragnea-700x350

Liviu Dragnea (foto: Partidul Social Democrat, Flickr, CC BY 2.0)

Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada. 

După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. Stânga a pierdut dur, iar dreapta este noua stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.

Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.

Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.

Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.

În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.

În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.

Citeşte în limba bulgară!

„Dreapta” isterică si „stanga” pragmatică din România

10_August_700x350

Protestele din 10 august 2018 au fost un epizod consecutiv al confruntării între opoziţia românească şi PSD, aflat la putere (foto: Babu, CC BY-SA 4.0, via Wikipedia Commons)

Despre adevarata identitate politică a PSD

Alexandru Racu

Acest articol a fost publicat pe 21 august 2018 pe site-ul Baricada.

In opinia mea, incet dar sigur, o parte tot mai mare din electoratul cu optiuni consevratoare işi da seamă ca PSD-ul este cel mai conservator partid de la noi (de fapt, singurul partid conservator). Poate ca nu indeajuns cât şi-ar dori unii, dar prin comparaţie cu celelalte partide are in mod cert cel mai bun scor la următoarele capitole: a) suveranism; b) paternalism; c) conservatorism social; d) pragmatism.

Continue reading