How are the political parties în Romania funded?

money-700x350
(photo: Pixabay, CC0)

After legislative modfications from the beginning of 2018 Romanian parties benefit from generous state subsidies

Vladimir Mitev

This article was published on 2 July 2019 on the site of the Bulgarian newspaper „Word”.

In Bulgaria Romania has been given as a shining example in justice and economic development for years. We have become accustomed to the notion, that Romanian are ”excellent students”, even though that they, just like us, feel dramatic the reality, which places their country in the last and the penultimate place in a number of European rankings. But even the successes, which Romania made after its entering the EU, have their shadow.

The fight against corruption put in jail a number of the dinosaurs of transition. It opened space for new faces in politics. But in the last years various abuses in the work of prosecutors and the illegal intervention of the secret services in the work of justice were mediatised. As far as the economic development is concerned, it should not be reduced only to the greater GDP. The business in Romania is empowered, after reforms of Labour code and the Law on social dialogue in 2011 have hit hard the labour unions, as they created a similar structure with limite rights – “representatives of workers”. Due to a number of reasons the GDP growth in Romania (just like in Bulgaria) is not felt by a large number of the population. At the same time the salary rises are undermined by the fact the social security payments were transferred from the employer to the employee…

It is probably tempting to think that somewhere exists somebody, who succeeds and from whom we can learn. Knowing our neighbours can also serve as a means to know better who we are, where we stand in the world and in regard to them. In this sense it is notable that no one proposed that we take example from “the excellent country” Romania with regard to the party’s funding. Why? Maybe because in the end of 2017 and the beginning of 2018 Romanian parties vote a significant growth of the subsidy.

Continue reading “How are the political parties în Romania funded?”

Advertisements

Cum se finanțează partidele politice din România?

money-700x350
(foto: Pixabay, CC0)

După modificări legislative de acum un an şi jumătate partidele româneşti se bucură de unele subvenţii de stat generoase

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 2 iulie 2019 pe site-ul ziarului Duma. 

În Bulgaria în ultimii ani România este dată ca un exemplu luminos de urmat în justiţie şi dezvoltare economică. Ne-am obişnuit oarecum cu ideea că românii sunt ”oameni de zece”, chiar dacă ei, tot ca și noi, conştientizează dramatic faptul că ţara lor se află pe ultimul sau penultimul loc într-un număr mare de clasamente europene. Dar chiar şi reuşitele româneşti, realizate după intrarea în UE, nu sunt lipsite de umbră.

Lupta împotriva corupţiei a băgat în penitenciare câțiva dinozauri ai tranziţiei. Ea a deschis drumul pentru oameni noi în politică. Dar în ultimii ani au fost mediatizate dezvăluiri privind abuzuri în munca procurorilor şi o intervenţie ilegală a serviciilor secrete în funcţionarea justiţiei. Cât despre dezvoltarea economică, ea nu trebuie redusă numai la creşterea PIB-ului. Business-ul din România este legiferat, după ce în 2011 reformele Codului Muncii şi ale Legii pentru dialog social lovesc sindicatele, creând o structură asemănătoare dar cu drepturi reduse – aşa-numitii ”reprezentanţi ai angajaţilor”. Din mai multe motive creşterea PIB-ului din România (la fel ca în Bulgaria) nu este simțită de o mare parte din populaţie. În acelaşi timp creşterea salariilor este subminată de faptul că cheltuielile pentru asigurări sociale au fost transferate de la angajator la angajat.

Poate că ar fi ispititor să ne gândim că undeva în jurul nostru există cineva care reuşeşte şi de la care putem învaţă. Cunoaşterea vecinilor însă poate servi ca un mijloc prin care să conştientizăm cine suntem noi, unde ne situăm în lume şi în raport cu ea, înţelegând situaţia lor. În această privinţă se vede că nimeni la noi nu s-a oferit să ia exemplu de la ”ţara de nota zece” România în ceea ce privește finanţarea partidelor. Oare de ce? Poate că explicaţia ar fi că la sfârşitul anului 2017 şi la începutul anului 2018 partidele româneşti şi-au votat o creştere semnificativă a subvenţiei.

Continue reading “Cum se finanțează partidele politice din România?”

We saw the Bulgarian politicans’ housing. Where is their housing policy?

locuinte-publice-700x350
The poster to the “festival” of right to housing, which took place in Cluj Napoca in March 2019 (photo: Social Houses Now)

There is a rising movement for right to housing for all in European countries, including in neighbouring Romania. In Bulgaria the issue of social housing continues to be taboo

Vladimir Mitev

This article was published on 11 April 2019 on the Bulgarian section of the site “The Barricade”. 

In the context of the apartment scandals, which have shaken the Bulgarian governing elite, few people notice that Bulgarian politicians have taken a good care of their own housing interests, but have ignored completely their obligations towards society. Namely – they have ignored the need for conducting a state and municipal housing policy, which exists in all the civilised European countries. The few municipal houses, which have remained in use in the big cities, have been left “to their own means”. There are almost no new houses constructed, which get built only if some occasional European project funds are to be absorbed. At the same time hundreds of thousands Bulgarians suffer under the burden of rents, whose payment demands almost half of a medium salary in the country.

In this context it is almost unknown in Bulgaria that there is a right to city and right to housing movement, which unfolds in Europe. It defines housing as “right”, not as “goods”. This movement opposes the rising prices of rent in the big European cities, supports the construction of social housing, which are public property, defends the rights of the homeless and is an attempt for protection of public interest against the deviations of the real estate market.

Continue reading “We saw the Bulgarian politicans’ housing. Where is their housing policy?”

Am văzut locuinţele politicienilor din Bulgaria. Dar care le sunt politicile locative?

locuinte-publice-700x350
Afiş pentru ”festivalul” mişcării pentru dreptul la locuire din Cluj Napoca (foto: Căşi Sociale Acum)

În ţările europene, inclusiv în România vecină, se afirmă mişcarea pentru dreptul la locuire. În Bulgaria, subiectul locuinţelor sociale este în continuare unul tabu

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe secţia românească a site-ului Baricada pe 13 aprilie 2019. 

În contextul scandalurilor imobiliare ce a copleşit elita conducătoare din Bulgaria, prea puţini bulgari îşi îndreptă atenţia spre politicienii ce şi-au apărat cu grijă interesele locative, dar şi-au ignorat complet obligaţiile lor societale. Mai precis, au ignorat chiar nevoia realizării unei politici locative de stat, inclusiv la nivel municipal, precum cea existentă în toate ţările europene civilizate. Puţinele locuinţe municipale rămase în oraşele mari sunt lăsate în paragină, iar altele noi aproape că nu se mai construiesc – cu excepţia cazurilor în care există vreun proiect european ce trebuie bifat. În acelaşi timp, sute de mii de bulgari suferă sub povara chiriilor, pentru plăta cărora ei cheltuie aproape jumătate dintr-un salariu mediu calculat la nivel naţional.

Date fiind aceste realităţi, în Bulgaria aproape că nu se ştie că în Europa se dezvoltă o mişcare pentru dreptul la oraş şi la locuire, locuinţa fiind definită ca un „drept” şi nu ca o „marfă”. Această mişcare se opune preţurilor mereu crescânde ale chiriilor din marile oraşe europene, susţine construirea locuinţelor sociale, unele care să fie în proprietate publică, apară drepturile celor fără adapost, depunând un efort pentru apărarea interesului comun şi social împotriva deviaţiilor pieţelor imobilare.

Continue reading “Am văzut locuinţele politicienilor din Bulgaria. Dar care le sunt politicile locative?”

Codru Vrabie: The pre-2017 ”golden era” of anti-corruption in Romania was falsified

codru-vrabie-900x450
Codru Vrabie (photo: Vlad Stanciu, Asociation INK)

An interview with the expert of good governance about the false dilemma that Romania would be either the country of the prosecutors, or the country of the corrupted politicians, about the hope for social and judicial modernisation in Romania today, about the phenomenon Laura Köveşi, about the role of the future European prosecution in Eastern Europe and about the way Romanian anti-corruption looks like, when seen from Chişinău

Vladimir Mitev

Codru Vrabie is a civic activist, trainer and consultant on topics related to good governance, transparency, accountability and integrity in the public sector. He has contributed to many reforms in the judiciary and public administration of Romania. Vrabie has BAs in legal and political sciences (Romania, Bulgaria, the USA) and MAs in administrative sciences and European affairs (Romania, Netherlands, Spain). He has been working for various Romanian civil society organizations since 1998. In 2010, Vrabie started working with the “Leaders for Justice” programme, which was replicated in 2017 in the Republic of Moldova. In April 2018, Codru joined the team of the telegraful.net website, where he works on the podcast series ”Hypotheses” – a project of the ”Courage Ahead” Association (Curaj Înainte).

This article was published on 17 March on the Romanian section of the site „The Barricade”. 

Continue reading “Codru Vrabie: The pre-2017 ”golden era” of anti-corruption in Romania was falsified”

Caught in the dilemma ”technocrats against populists”

euro-sculpture-700x350
Technocracy is associated with finance in Western Europe, while in South-East Europe it is affiliated with justice and security (foto: Pixabay, CC0)

Will the campaign for the EU Parliament elections be framed in a way suitable for the rotten status-quo?

Vladimir Mitev

This article was published on 13 February 2019 on the Bulgarian section of the site ”The Barricade”. 

The forthcoming elections for the European Parliament reveal the division lines in Romanian and Bulgarian politics. The traditional political confrontation between the left and the right is being displaced by other types of discourse – euro-optimists against eurosceptics, new and young against old, liberals and progressives against conservatives and finally, technocrats against populists.

The picture becomes interesting, however, once we focus on the details. The ideological confrontation in Romania seems clearly articulated. In Bulgaria various political ideas often coexist in the same party. This is why oftentimes political structures in this country are named after the restaurants where businessmen and politicians gather to discuss their projects. The political battle is over who will sit at the table of power and that is why the differences between liberals and conservatives are mostly in the label.

Continue reading “Caught in the dilemma ”technocrats against populists””

Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști”

euro-sculpture-700x350
În Europa de Vest tehnocraţia este legată de finanţele, iar în Europa de Sud-Est – de justiţie (foto: Pixabay, CC0)

Va fi dezbaterea premergătoare viitoarelor alegeri europarlamentare din România și Bulgaria una comodă pentru actualul status-quo?

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 14 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Alegerile europarlamentare care urmează indică în mod clar liniile de separație din politica românească şi cea bulgărească. La fel ca în alte țări, confruntarea politică tradiţională între stânga şi dreapta este completată de noi nuanţe: proeuropeni versus eurosceptici, tineri versus bătrâni, oameni noi versus oameni vechi, liberali/progresişti versus conservatori, tehnocraţi versus populişti – sunt numai unele dintre etichetele şi clivajele prin care se va putea interpreta ceea ce se întâmplă în Europa de Sud-Est.

Însă peisajul prinde viață doar atunci când detaliile încep să fie sesizate. În România, confruntarea ideologică pare să fie mai clar articulată. În schimb, în Bulgaria, coexistența ideilor politice diferite în cadrul aceluiași partid este un lucru obișnuit, iar clivajele politice sunt mai atenuate. Nu e de mirare că numelele cercurilor politico-economice din Bulgaria deseori provin din numele restaurantelor unde membrii lor se întâlnesc pentru a discuta proiecte. În fond, singurul lucru de care sunt interesate partidele este dobândirea puterii. Drept urmare, deseori nu există nicio diferență de fond între liberali și conservatori sau, altfel spus, singurul lucru care îi deosebește este eticheta.

Continue reading “Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști””