Sergiu Mișcoiu: România se bazează pe UE pentru un răspuns economic la războiul din Ucraina

Sergiu MIșcoiu (sursă: YouTube)

Un interviu cu analistul politic român despre specificul orientării politicii externe românești pe timp de război în Ucraina, despre planurile de contingență pe care România se bazează pentru a-și proteja industria și despre rolul pe care îl joacă Planul Național de Redresare și Reziliență în tot acest demers

Vladimir Mitev

Sergiu Mișcoiu este profesor de Științe Politice și Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El i-a acordat lui Vladimir Mitev de la Cross-border Talks un interviu în patru părți, în care în prima parte a vorbit despre dependența României de un Occident unit – SUA și Uniunea Europeană acționând în ansamblu, ceea ce o face unică în Europa Centrală și de Sud-Est. România se bazează pe planurile și politicile de contingență ale UE, iar acest lucru ar putea să îi limiteze spațiul de manevră în sens economic în contextul crizei actuale. Dar, în opinia lui Mișcoiu, beneficiile apartenenței la UE sunt mult mai mari decât dezavantajele. 

Continue reading

A podcast on Bulgarian-Romanian economic and intercultural issues is getting launched

(source: Wikipedia)

Vladimir Mitev and Doru Dragomir presented their joint initiative in a video

The Bridge of Friendship blog and the Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania are initiating a series of video talks about important economic and intercultural issues related to the Bulgarian-Romanian space. In episode zero of this talk the blog’s editor Vladimir Mitev and the chamber’s president Doru Dragomir presented their joint initiative.

Continue reading

La ce să fie atenți șoferii bulgari pe drumurile românești?

Sat românesc (sursă: Pixabay, CC0)

Interviu cu un traducător de limba bulgară și îndrumător pentru șoferii bulgari în cazurile unor accidente rutiere în România

Vladimir Mitev

Blogul Podul Prieteniei continuă seria sa de articole despre problemele pe care șoferilor bulgari le au pe drumurile românești și oferă unele posibile informații despre lucruri la care șoferii pot fi atenți pentru a evita daune. Articolul acesta reprezintă un interviu cu traducătorul român de origine bulgară Ivan Vasilcin, care are mai multe cunoștințe din practica sa de îndrumător și traducător pentru bulgari care au cazuri de rezolvat în România. Primele două articole din această serie pot fi citite aici și aici.

Continue reading

Civil society vs. Government in the Eastern Balkans: Who can build a better hospital?

A screenshot from a commercial for the Romanian hospital built with donations (source: YouTube)

Over the last 30 years, children with rare diseases in Bulgaria and Romania have been waiting for a modern children’s hospital that could properly meet their needs. However, an insufficient healthcare system and political discourse have prevented this from happening

Vyara Yoncheva

Vyara Yoncheva is currently studying in Sofia University “St Kliment Ohridski”.  Her research interests are focused on the culture and geopolitics of the Balkans, Caucasus region, the Middle East and their historical intertwining.

This article was published on 24 January 2022 at the Greek site Balkans In Site.

Continue reading

Societatea civilă vs. Guvern în Balcanii de Est: Cine poate construi un spital mai bun?

Un cadru dintr-o reclamă pentru spitalul românesc construit din donații (sursa: YouTube)

În ultimii 30 de ani, copiii cu boli rare din Bulgaria și România au așteptat un spital modern pentru copii care să răspundă corespunzător nevoilor lor. Cu toate acestea, un sistem de sănătate insuficient și discursul politic au împiedicat acest lucru

Vyara Yoncheva

Vyara Yoncheva studiază în prezent la Universitatea “St Kliment Ohridski” din Sofia.  Interesele ei de cercetare se concentrează pe cultura și geopolitica Balcanilor, a regiunii Caucazului, a Orientului Mijlociu și pe întrepătrunderea lor istorică.

Acest articol a fost publicat la 24 ianuarie 2022 pe site-ul grecesc Balkans In Site.

Continue reading

Probleme teritoriale şi de minorităţi în istoria relaţiilor bulgaro-române

Dobrogea de Sud la Kaliakra astăzi (sursa: Inga Tomane, CC BY-SA 4.0)

În condițiile aderării comune a Bulgariei și României la Uniunea Europeană după 2007, care extinde oportunitățile de contacte și cooperare reciprocă, înțelegerea trecutului conflictual al problemelor teritoriale și minoritare în relațiile bilaterale nu este doar o provocare științifică, ci și o condiție prealabilă pentru a înțelege, explica și gestiona în mod adecvat realitățile contemporane.  

Blagovest Njagulov, Institutul de Cercetări Istorice, Academia Bulgară de Științe

Acest articol este acordat blogului Podul Prieteniei de către autor şi nu a fost publicat  înainte. Abordează problemele minorităților și disputa privind Dobrogea în relațiile bulgaro-române până la rezolvarea problemei dobrogene.

Introducere

Relațiile româno-bulgare s-au format și s-au dezvoltat în procesul de coexistență și vecinătate de secole între bulgari și români și între țările lor. Mișcările migratorii la nord și la sud de Dunăre și contactele constante sunt premisele influențelor reciproce și ale apropierii, dar și ale diferențierii și conflictului. Procesele de creare a unor grupuri etnice separate și a unor națiuni moderne în cele două comunități sunt interdependente și nu au loc pe bază de confruntare. Legătura geopolitică a teritoriilor locuite, religia ortodoxă comună, legăturile economice și culturale intense și, mai ales, interesele politice comune de emancipare națională față de Imperiul Otoman au condiționat spiritul pozitiv al relațiilor bilaterale până în 1878. 

Pe de altă parte, trăsăturile specifice ale identității naționale și ale dezvoltării naționale ale bulgarilor și românilor, formate în timpul tranziției de la epoca medievală la cea modernă, au creat condițiile pentru o diferențiere mai clară și o competiție viitoare. Cele mai caracteristice dintre diferențele condiționate istoric ale românilor în raport cu bulgarii sunt: păstrarea statutului de autonomie și emanciparea lor statală mai timpurie față de Imperiul Otoman; păstrarea mai îndelungită a rămășițelor feudale în relațiile agrare; diferențierea socială mai mare și chiar polarizarea societății românești; gradul mai scăzut de educație a maselor largi ale populației și elitismul mai pronunțat al culturii reprezentative; experiența mai mare a elitei politice românești și legăturile mai largi ale acesteia cu Occidentul. Pe această bază, se remarcă și diferențele dintre mentalitățile naționale.

Continue reading

Relațiile româno-bulgare (1948-1989) 

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985. Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,;

Continue reading

Construirea podurilor: conexiunea Dunării în relațiile bulgaro-române

(sursă: Pixabay, CC0)

Istoria eforturilor Bulgariei și României pentru interconectarea transportului peste Dunăre

Aneta Mihaylova

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie – Academia Bulgară de Științe

O versiune anterioară a acestui articol a fost prezentată la comisia istorică mixtă bulgaro-română, al cărei secretar din partea bulgară este autorul. Textul a fost dat exclusiv blogului „Podul prieteniei” și va deveni parte a unei cărți digitale despre relațiile politice bulgaro-române din 1878 până astăzi.

Ideea construirii unui pod peste Dunăre, care să facă legătura între Bulgaria și România, are o istorie lungă și, deși cu intensitate variabilă, a fost permanent prezentă în relațiile bilaterale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent. Dacă nu vrem să ne întoarcem atât de mult în vremea lui Constantin cel Mare, când a fost construit primul pod peste Dunăre care lega oamenii de ambele părți ale râului, ci să ne concentrăm asupra timpurilor mai moderne, problema a fost ridicată în timpul guvernării otomane, și după Războiul Crimeii (1853-56), a devenit o parte integrantă a diplomației și politicii din Balcani și dintr-o serie de țări europene. Construcția unui pod peste Dunăre a fost asociată cu primele planuri de construcție de căi ferate în Imperiul Otoman și implementarea unei legături terestre între Europa de Vest și Centrală cu Peninsula Balcanică, având şi acces la Marea Egee. În 1881, la doar trei ani de la Eliberarea Bulgariei, au fost stabilite primele contacte între principatul bulgar și România, unde s-a discutat despre posibilitatea construirii unui pod peste Dunăre. De atunci, această problemă a devenit unul dintre subiectele constante în relațiile dintre cele două țări vecine, dar s-a dovedit a fi foarte greu de rezolvat și durează mai mult de șapte decenii pentru ca această idee să fie realizată în practică. Aveau să treacă alte șase decenii înainte de a fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care să conecteze malurile râurilor bulgare și românești. Negocierile pentru construirea de noi poduri între cele două țări continuă până în prezent, iar perspectivele de succes nu sunt foarte clare.

Continue reading

Construim poduri de afaceri între România şi Bulgaria

Logo-ul Camerei de Comerţ Bulgaria-România (sursă: BCCBR)

Prezentarea Camerei de Comerţ Bilaterală Bulgaria-România, care este bazată în Sofia şi Bucureşti

Doru Dragomir

Acest text a fost acordat blogului Podul Prieteniei de către directorul BCCBR Doru Dragomir pentru a intra într-o carte digitală despre relaţiile româno-bulgare, editată de blog. Cartea va fi distribuită online această toamnă.

Camera de Comert Bilaterala Bulgaria Romania(BCCBR) este o organizatie non-profit, care are ca principal scop sustinerea comunitatii de afaceri din Romania si Bulgaria in identificarea de parteneri in cele doua tari, crearea de pachete de produse si servicii complementare din cele doua tari care sa fie promovate la nivel Global.

Continue reading