Bulgaria şi România în Blocul Estic: cum se rezolvă disputele între aliaţi

Liderul socialist român Nicolae Ceauşescu şi omologul lui bulgar Todor Jivcov (foto: Arhivele Naţionale Române, Fototeca online a comunismului românesc, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)

O privire către poziţionarea diferită a României şi Bulgariei în a doua jumătatea a secolului XX

Iskra Baeva

Acest articol a fost prezentat la conferinţa ”Bulgaria şi Balcanii în secolul XX: politică externă şi diplomaţie publică”, care a avut loc pe 26 octombrie 2018 la Galeria de Artă a oraşului Sofia.

Balcanii ocupă un loc de mijloc între cele trei coninente, unde au аpărut civilizaţiile care au format chipul lumii moderne. Importanţa acestei regiuni, precum şi a fiecărei alte, se modifică în decursul evoluţiei Europei, dar în toate timpurile ea îşi păstrează rolul de element de legătură între Europa şi Asia, iar de acolo şi importanţa ei pentru Marile Puteri de pe continent. Prin această succintă afirmare introductivă, aş dori să vă îndrept atenţia către două dintre ţările balcanice, pe care probabil ar trebui să le numim Balcanii de Nord, dacă asta ar fi avut mai mult sens decât actuala noţiune de Balcanii de Vest. Este vorba de Bulgaria şi Româniia, care după Al Doilea Război Mondial întră în sfera de influenţă sovietică cu poziţii foarte diferite, şi care la scurt timp după primele tulburări, devin singurele ţări balcanice din Blocul Estic. Faptul acesta însă nu le apropie cine ştie cât, şi nici nu le face să fie la fel. Relaţiile între România şi Bulgaria în Blocul Estic sunt pline de tensiuni, contradicţii şi divergenţe, deşi se ascund în spatele multiplelor întâlniri la cele mai diferite nivele.

Voi prezenta aceste relaţii prin câteva exemple caracteristice.

Advertisements

Vladimir Zlatarsky: On the Balkans distrust between nations is great, but today in a natural way Romanians and Bulgarians get to know one another without mediator

The book ”The insincere ones” was published in 2018 (photo: Vladimir Mitev)

Interview with the researcher from the Institute for Research of History at the Bulgarian Academy of Sciences about his book “The insincere ones”, which researches the relations between Romania, Bulgaria, Germany and Austro-Hungary on the eve of World War I and about the Romanian-Bulgarian relations today

Vladimir Mitev

Vladimir Zlatarsky (photo: Vladimir Zlatarsky)

Associate professor doctor Vladimir Zlatarsky is a researcher at the Institute for Research of History at the Bulgarian Academy of Sciences. He studies the history of Bulgaria from the end of the 19^th century until the middle of the 20^th century through the prism of the international relations. He is a specialist in history of Bulgarian-German and Bulgarian-Austrian relations and in Balkan Studies. He is the author of the monographs “The Reich and the Kingdom. The German presence in Bulgaria (1933-1940) (published in 2014) and “The insincere ones. Bulgaria, Romania and the Central Forces (1913-1914) (published in 2018).

Un nou Ev Mediu românesc?

(foto: Pixabay, CC0)

Tot mai mulți intelectuali români își declară deschis simpatia față de epoca medievală. Între timp societatea se devine tot mai feodală

Gelu Sabău

Acest articol a fost publicat pe 9 noiembrie 2018 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

După referendumul organizat la data de 7 octombrie a. c., un fenomen oarecum inedit a ieșit la suprafață în spațiul public. Tot mai mulți intelectuali își declară deschis simpatia față de epoca Evului Mediu. Desigur, acești intelectuali se află printre cei care au susținut în mod activ referendumul pentru familie, iar gestul lor este întrucâtva explicabil. Atribuindu-li-se în timpul campaniei, în mod peiorativ, eticheta de „medievali”, domniile lor au simțit nevoia să răspundă și să treacă la ofensivă. Și au făcut-o printr-un subtil exercițiu de PR. Dacă tot ne spune lumea „medievali”, haideți să aratăm care sunt minunățiile aceleii epoci, că Evul Mediu nu este deloc o epocă întunecoasă, așa cum am fost învățați la școală, pe urmele Iluminismului, ci este o epocă în care regăsim creații extraordinare ale geniului uman, din domeniul gândirii, al artei, al arhitecturii, al expresiei poetice etc. Așa se face că Sever Voinescu a scris un articol intitulat „Mai bine medieval decât recent”, iar Adrian Papahagi împreună cu Mihail Neamțu au organizat o dezbatere on-line în care discută despre „Cât de întunecat este Evul Mediu?” Atât articolul cât și interviul au rolul, după cum am spus, de a înlătura clișeele pe care le moștenim cu privire la această epocă.

Industriile aeronautice ale României şi ale Bulgariei se pregătesc de zbor

(foto: Pixabay, CC0)

Companii din Vest îşi mută liniile de producţie în regiunea noastră

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în numărul revistei ”Economie” pentru mai-iunie 2018. 

Companiile aerospaţiale occidentale tot mai des văd România şi Bulgaria ca locuri potrivite pentru a gazdui producţia lor. Intenţiile investiţionale sau proiectele deja realizate fac parte din tendinţa de mutare a industriei în UE din Vest spre Est. În partea estică a Uniunii ea foloseşte munca mai ieftină, taxe reduse pentru capital şi inginerii existenţi. După ce investitorii din Vest au creat baza industrială în ţările din Grupul de la Vişegrad, ei încep să se mişte mai spre est. După datele site-ului Aerospace&Defense Meetings, Polonia are în momentul de faţa 150 de companii, legate de aviaţie, peste 25 000 de lucratori din sectorul acesta, iar peste 90% din producţie este pentru export. În aceeaşi direcţie, deşi în dimensiuni deocamdată mai modeste, se îndreaptă România şi Bulgaria.

Competition vs. Cooperation: Romania and Bulgaria on the road to the eurozone

The  euro (photo: Pixabay, CC0)

Two states fight over the last two places in the EU`s rankings, but yearn for a better outcome

Vladimir Mitev

This article was published on 26 October 2018 on the Bulgarian section of the site ”Baricada”. 

Even before their accession to the EU it was a tradition in Bulgaria and Romania to compare the progress of the two countries` advance together along the common European road. These comparisons were irritating to some people – not only because of the results that were announced, but also because of the very idea that the countries are two of a kind, without distinctive characteristics. But there were also opinions that neither Romania, nor Bulgaria would ever become another Germany and that if we wanted to achieve some kind of recognition in the world, it might be based on the neighbour with whom we are grouped together by Brussels.

Competiţie vs. Colaborare: România şi Bulgaria pe drumul spre eurozonă

Moneda euro (foto: Pixabay, CC0)

Ambele state îşi contestă reciproc ultimul loc în clasamentele UE, fiecare visând la o mai mare dezvoltare și bunăstare

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 28 octombrie 2018 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

Încă înainte de a intra în UE, în Bulgaria şi România a fost o tradiţie mediatică de a se compara progresul ambelor state în drumul lor comun spre Europa. Aceste comparaţii deranjau pe unii cetăţeni din părți nu numai prin prisma rezultatelor anunţate, ci şi în ideea că în profunzime ambele state sunt similare, lipsite de specificități. Nu lipseau nici opiniile conform cărora nici România, nici Bulgaria nu vor deveni vreodată Germania, dar dacă doresc să urmeze o axă coordonatoare pentru poziţia lor pe tabloul mondial, acesta nu ar putea veni decât din vecinătatea imediată, ambele țări fiind oricum plasate de Bruxelles în aceeaşi barcă.

A new episode: Romanians against the political system

Mass non-participation of Romania’s voters in referendum to define the family in the Constitution as the union of a man and a woman

Vladimir Mitev

This article was first published on 8 October 2018 on the Romanian section of “The Barricade” website.

The Romanian referendum through which traditionalists had hoped to define the family in the Constitution as the union of a man and a woman, and not of spouses, has failed, after the turnout did not reach the 30% threshold of the overall number of people with voting rights. By the time the polling stations in Romania closed, only 20.41% of the electorate had managed to vote. Such a development was not expected even by those with liberal and social convictions, who had boycotted the referendum, attempting to invalidate it as a consequence of low turnout.