Technocracy is connected with finance in Western Europe, while in South-East Europe it is affiliated with justice (foto: Pixabay, CC0)
Shall the European elections in Bulgaria and Romania pass under the sign of the status-quo’s suitable dispute?
Vladimir Mitev
This article was published on 13 February 2019 on the Bulgarian section of the site ”The Barricade”.
The forthcoming elections for the European parliament draw clearly the division lines in Romanian and Bulgarian politics. Just as it happens in other places, the traditional political confrontation between the left and the right is being supplemented by other nuances: pro-Europeans against eurosceptics, young/new against old, liberals/progressives against conservators, technocrats against populists. These are just some of the labels and contradictions, through which one can read what is going on in South-East Europe.
În Europa de Vest tehnocraţia este legată de finanţele, iar în Europa de Sud-Est – de justiţie (foto: Pixabay, CC0)
Va fi dezbaterea premergătoare viitoarelor alegeri europarlamentare din România și Bulgaria una comodă pentru actualul status-quo?
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 14 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.
Alegerile europarlamentare care urmează indică în mod clar liniile de separație din politica românească şi cea bulgărească. La fel ca în alte țări, confruntarea politică tradiţională între stânga şi dreapta este completată de noi nuanţe: proeuropeni versus eurosceptici, tineri versus bătrâni, oameni noi versus oameni vechi, liberali/progresişti versus conservatori, tehnocraţi versus populişti – sunt numai unele dintre etichetele şi clivajele prin care se va putea interpreta ceea ce se întâmplă în Europa de Sud-Est.
Însă peisajul prinde viață doar atunci când detaliile încep să fie sesizate. În România, confruntarea ideologică pare să fie mai clar articulată. În schimb, în Bulgaria, coexistența ideilor politice diferite în cadrul aceluiași partid este un lucru obișnuit, iar clivajele politice sunt mai atenuate. Nu e de mirare că numelele cercurilor politico-economice din Bulgaria deseori provin din numele restaurantelor unde membrii lor se întâlnesc pentru a discuta proiecte. În fond, singurul lucru de care sunt interesate partidele este dobândirea puterii. Drept urmare, deseori nu există nicio diferență de fond între liberali și conservatori sau, altfel spus, singurul lucru care îi deosebește este eticheta.
(photo: Groubani, Wikipedia Commons, CC BY-SA 3.0)
According to the data, gathered by Wall-street.ro the answer is: taxes, spent European funds, tourism and, surprisingly, salaries
Anca Olteanu
This article was published on 1 February 2019 on the Romanian economic site ”Wall-street.ro” and is republished hear with the permission of Wall-street and with small modifications.
Romania and Bulgaria have entered in the EU in the same year, but their roads have departed over time. If we often laud ourselves that our results are better than those of the neighbours, comparing ourselves with them constantly, the reality of statistics gives advantage to the country beyond Danube. In Bulgaria taxes upon salaries are lower, there is a budget surplus and more tourists. Bulgaria has overtaken Romania, but it looks like no one is interested to observe it.
(photo: Groubani, Wikipedia Commons, CC BY-SA 3.0)
După datele prezentate de Wall-street.ro răspunsul este: taxe, bani europeni cheltuiţi, turism şi, surprinzător, salarii
Anca Olteanu
Acest articol a fost publicat pe 1 februarie 2019 pe site-ul românesc Wall-street şi este prelulat aici cu acordul redacţiei.
România şi Bulgaria au intrat în acelaşi an în Uniunea Europeana, dar drumurile lor s-au separat cu timpul. Dacă adesea ne laudăm cu rezultate mai bune ca ale vecinilor, iar in clasamente ne comparăm mereu cu ei, realitatea dată de statistici pune o lumină mai bună pe ţara de peste Dunare. Cu taxe mai mici pe salarii, excedent bugetar si turişti mai mulţi, Bulgaria s-a ridicat deasupra României, dar pare ca nimeni nu mai este interesat de comparatie.
Ministrul român al afacerilor externe Teodor Meleşcanu (foto: Flickr, Raul Mee (EU2017EE), CC BY 2.0)
În capacitatea sa de europreşedinte, vecina de la nord evident se fereşte să nu ia o poziţie univocă pe subiectul venezuelan, pentru care nu există un consens european. Acesta este şi un motiv comod pentru a se aştepta dezvoltarea cazului ambivalent
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 6 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.
Bulgarii, care sunt obişnuiţi să vadă vecina România, ca un etalon al euroatlantismului, sigur că sunt surprinşi că acum, chiar dacă ea este preşedintele Consiliului UE, încă nu l-a recunoscut pe autodeclaratul ”preşedinte interimar” al Venezuelei, Juan Guaido – o decizie la care insistă SUA şi care a fost deja luată de multe alte ţări din UE, inclusiv din guvernul bulgar. Ce gândeşte Bucureştiul despre dosarul ”Venezuela”? Multe medii româneşti se întreabă acelaşi lucru.
Deși mulți oameni nu găsesc satisfacție în muncă, ci sărăcie, stres și epuizare, în România se discuta rar despre fenomenul precarității
Delia Bădoi
Acest articol a fost publicat pe 18 ianuarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada. Autoarea este cercetătoare la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, din cadrul Academiei Române, unde face parte din două grupuri de lucru care studiază ocuparea precară în România și politicile sociale după 1990
Precaritatea nu înseamnă doar sărăcie. La nivel european, încă din anii ’70 s-a conturat discursul critic asupra precarizării ocupării ca fenomen social generalizat și multi-dimensional, cu riscuri ascunse și foarte profunde care afectează, deopotrivă, grupurile care sunt deja vulnerabile pe piața muncii (femei, tinerii, persoanele vârstnice, minoritățile etnice, imigranții, persoanele cu dizabilități etc.), dar și grupuri de persoane care ocupă un statut social considerat adesea ‘privilegiat’ în societate, așa cum Guy Standing numește „precariatul – ca nouă clasă socială”.
Liderul socialist român Nicolae Ceauşescu şi omologul lui bulgar Todor Jivcov (foto: Arhivele Naţionale Române, Fototeca online a comunismului românesc, ID 35070X4X6, 17.01.2019, 12/1979)
O privire către poziţionarea diferită a României şi Bulgariei în a doua jumătatea a secolului XX
Iskra Baeva
Acest articol a fost prezentat la conferinţa ”Bulgaria şi Balcanii în secolul XX: politică externă şi diplomaţie publică”, care a avut loc pe 26 octombrie 2018 la Galeria de Artă a oraşului Sofia.
Balcanii ocupă un loc de mijloc între cele trei coninente, unde au аpărut civilizaţiile care au format chipul lumii moderne. Importanţa acestei regiuni, precum şi a fiecărei alte, se modifică în decursul evoluţiei Europei, dar în toate timpurile ea îşi păstrează rolul de element de legătură între Europa şi Asia, iar de acolo şi importanţa ei pentru Marile Puteri de pe continent. Prin această succintă afirmare introductivă, aş dori să vă îndrept atenţia către două dintre ţările balcanice, pe care probabil ar trebui să le numim Balcanii de Nord, dacă asta ar fi avut mai mult sens decât actuala noţiune de Balcanii de Vest. Este vorba de Bulgaria şi Româniia, care după Al Doilea Război Mondial întră în sfera de influenţă sovietică cu poziţii foarte diferite, şi care la scurt timp după primele tulburări, devin singurele ţări balcanice din Blocul Estic. Faptul acesta însă nu le apropie cine ştie cât, şi nici nu le face să fie la fel. Relaţiile între România şi Bulgaria în Blocul Estic sunt pline de tensiuni, contradicţii şi divergenţe, deşi se ascund în spatele multiplelor întâlniri la cele mai diferite nivele.
Voi prezenta aceste relaţii prin câteva exemple caracteristice.
