Relațiile româno-bulgare (1948-1989)

Malul opus al Dunării: aproape şi departe (sursă: Smaranda Şchiopu)

Un punct de vedere din Sofia, bazat pe arhivele bulgare

Ilеana Marceva

Acest articol a fost acordat blogului “Podul Prieteniei” de către prof. Ileana Marceva – cercetător la Academia Bulgară de Științe.

Relațiile româno-bulgare de după Al Doilea Război Mondial nu se numără printre subiectele preferate în istoriografia bulgară și română. Subiecte separate de interes reciproc au fost dezvoltate în perioade diferite – relații politice și culturale în perioada instaurării regimului comunist în ambele țări; relații politice, economice și culturale în perioada 1944-1970.^{Kishkilova, P. Începuturile cooperării culturale între Republica Bulgaria și Republica România (1944-1947)- IPR, 1979, № 4-5,;Same, Relațiile bulgaro-române în perioada august 1944 – ianuarie 1948 -Estudia Balkanika, Studii balcanice ale secolului XX. Nr. 6, 1972;J. Grigorova, Politica balcanică a Bulgariei socialiste 1944-1970, S, 1985.} Din motive explicabile până în 1989 cercetările au fost efectuate doar pe baza documentelor oficiale, contractelor publicate, convenţiilor şi comunicatelor de la întâlniri, anunşilor şi discursurilor din presă, precum şi în baza actelor accesibile din arhiva evident a Ministerului de Externe.  Iar acest lucru determină în mare măsură caracterul “protocolar” al acestor studii, examinarea în principal a relațiilor interstatale, precum și lipsa unei analize aprofundate a ascensiunilor și declinurilor din relațiile bulgaro – române.^{B. Njagulоv, Dezbaterea istoriografică în relațiile bulgaro-române (1944-1989) – în: Balkan Studies, 2002, N 2, 64-86; Bl. Nyagulov, The International Protection of Minorities in the 20th Century: The Bulgarian-Romanian Case – în: New Europe College. Program regional. 2002-2003, 2003-2004, București,};

Construirea podurilor: conexiunea Dunării în relațiile bulgaro-române

(sursă: Pixabay, CC0)

Istoria eforturilor Bulgariei și României pentru interconectarea transportului peste Dunăre

Aneta Mihaylova

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie – Academia Bulgară de Științe

O versiune anterioară a acestui articol a fost prezentată la comisia istorică mixtă bulgaro-română, al cărei secretar din partea bulgară este autorul. Textul a fost dat exclusiv blogului „Podul prieteniei” și va deveni parte a unei cărți digitale despre relațiile politice bulgaro-române din 1878 până astăzi.

Ideea construirii unui pod peste Dunăre, care să facă legătura între Bulgaria și România, are o istorie lungă și, deși cu intensitate variabilă, a fost permanent prezentă în relațiile bilaterale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent. Dacă nu vrem să ne întoarcem atât de mult în vremea lui Constantin cel Mare, când a fost construit primul pod peste Dunăre care lega oamenii de ambele părți ale râului, ci să ne concentrăm asupra timpurilor mai moderne, problema a fost ridicată în timpul guvernării otomane, și după Războiul Crimeii (1853-56), a devenit o parte integrantă a diplomației și politicii din Balcani și dintr-o serie de țări europene. Construcția unui pod peste Dunăre a fost asociată cu primele planuri de construcție de căi ferate în Imperiul Otoman și implementarea unei legături terestre între Europa de Vest și Centrală cu Peninsula Balcanică, având şi acces la Marea Egee. În 1881, la doar trei ani de la Eliberarea Bulgariei, au fost stabilite primele contacte între principatul bulgar și România, unde s-a discutat despre posibilitatea construirii unui pod peste Dunăre. De atunci, această problemă a devenit unul dintre subiectele constante în relațiile dintre cele două țări vecine, dar s-a dovedit a fi foarte greu de rezolvat și durează mai mult de șapte decenii pentru ca această idee să fie realizată în practică. Aveau să treacă alte șase decenii înainte de a fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care să conecteze malurile râurilor bulgare și românești. Negocierile pentru construirea de noi poduri între cele două țări continuă până în prezent, iar perspectivele de succes nu sunt foarte clare.

Romanian vaccination advances better than the Bulgarian one

Moldovans who have Romanian passport will be able to get the vaccine in Romania (source: Vladimir Mitev)

Interview on the specifics of the Romanian vaccination campaign, on Bucharest’s plans to vaccinate 10 million people by autumn, on anti-vaccination sentiment and on Romanian vaccination diplomacy in the Republic of Moldova

Georgi Markov

This interview was broadcast on 16 March 2021 in the emission “Something more” of the Bulgarian National Radio, programme Horizon.

Romania has announced that it continues vaccination with Astra Zeneca, after the country’s authorities decided to continue the immunization campaign against COVID-19 with all products permitted at European level. Now we will talk about the course of the campaign in our northern neighbor in the next few minutes with our colleague Vladimir Mitev – creator of the site for news from Romania and Bulgaria “The Friendship Bridge” and a person knowledgeable about the processes in Romania.

Construim poduri de afaceri între România şi Bulgaria

Logo-ul Camerei de Comerţ Bulgaria-România (sursă: BCCBR)

Prezentarea Camerei de Comerţ Bilaterală Bulgaria-România, care este bazată în Sofia şi Bucureşti

Doru Dragomir

Acest text a fost acordat blogului Podul Prieteniei de către directorul BCCBR Doru Dragomir pentru a intra într-o carte digitală despre relaţiile româno-bulgare, editată de blog. Cartea va fi distribuită online această toamnă.

Camera de Comert Bilaterala Bulgaria Romania(BCCBR) este o organizatie non-profit, care are ca principal scop sustinerea comunitatii de afaceri din Romania si Bulgaria in identificarea de parteneri in cele doua tari, crearea de pachete de produse si servicii complementare din cele doua tari care sa fie promovate la nivel Global.

Formula Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română

Logo-ul Camerei (foto: Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română)

Istoria şi realizările organizaţiei patronale a oamenilor de afaceri din Bulgaria şi România, cameră ce își are sediul în Ruse

Acest text a fost acordat blogului ”Podul Prieteniei” de către Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română şi va face parte dintr-o carte digitală despre relaţiile româno-bulgare de astăzi.

La data de 10 septembrie 2003 firme de seamă din Bulgaria şi România au infiinţat la Ruse Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română.

Această infiinţare a avut loc la iniţiativa companiei din Ruse ”Prista Oil” şi ţintea sprijinul şi dezvoltarea relaţiilor comerciale între firme din ambele țări, apărarea intereselor economice ale membrilor săi în faţa instituţiilor de stat şi cele publice, dorea să încurajeze şi să sprijină posibilităţile de cooperare transfrontalieră.

România este pe cale să scoată studiile de gen din educaţie

Lupta conservatoristă cu ”sexomarxismul” (în Bulgaria cunoscut sub denumirea ”ideologie de gen”) are loc şi în România (foto: Pixabay, CC0)

Interviu cu feminista română, cadru universitar, Maria Cernat despre modificările legislative, care interzic munca academică de studiere a rolului social al sexelor

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 18 iunie 2020 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.

Parlamentul Român a introdus modificări legislative, conform cărora în instituţiile educaţionale ”activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teorie sau opinie prin care genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași” sunt interzise. Asta înseamnă că multe discipline universitare, legate de ştiinţele sociale, studiul sexelor şamd vor deveni ilegale. Deocamdată nu este clar care va fi pedeapsa pentru  încalcarea modificărilor legislative şi cine va controla aplicarea lor. Universităţile din România şi Academia Română sunt un refugiu tradiţional al elitelor conservatoriste din ţară. Temerile unor profesori, care vorbesc despre gen în cursurile lor, este că vor fi supuşi unor atacuri şi nu vor avea căi de apărare, având în vedere faptul că tradiționaliștii, de ani buni, duc un război împotriva celui ce ei numesc ”sexomarxism” sau altfel spus – influența păguboasă a Şcolii de la Frankfurt asupra tineretului. 

Sfaturi utile şoferilor bulgari care călătoresc în România

Ivan Vasilchin (foto: Ivan Vasilchin)

Interviu cu interpretul Ivan Vasilchin care ne arată la ce anume ar trebui să fie atenţi şoferii bulgari care circulă pe drumurile din România, și care ne povesteşte câteva cazuri din practica şoferilor de TIR

Vladimir Mitev

Ivan Vasilchin este bulgar din Banat şi interpret autorizat de limba bulgară şi limba română. El a acceptat invitația blogului Podul Prieteniei de a dezvălui din bogata sa practica și despre problemele pe care șoferii bulgari le întâmpină pe drumurile din România.

Romania gets ever less foreign to Bulgarians

The cover of Rossen Roussev’s book (photo: Rossen Roussev)

An informational guidebook gathers at one place the most important data and legal norms, which regulate the life of Bulgarians in the northern neighbour

Vladimir Mitev

The Bulgarian-Romanian relations have their successes on the level of business, but they will have an even brighter future, if they are get activated at the level of common people. It looks like this is the goal of the digital book ”Informational guidebook for Bulgarians in Romania”, which was published in 2019.

România devine tot mai puţin străină bulgarilor

Coperta cărţii lui Rosen Rusev (foto: Rosen Rusev)

Un ghid de informaţie adună la un loc toate datele importante şi normele juridice, care reglează viaţa bulgarilor din țara vecină de la nord

Vladimir Mitev

Legăturile bulgaro-române au succesele sale la nivelul afacerilor, dar îi aşteaptă un viitor într-adevăr luminos, dacă se activează şi între oamenii de rând. Pare că la această dezvoltare ţinteşte „Ghidul de informaţie pentru bulgarii din România”.

Clasamentul Reporterilor fără Bariere nu reflectă într-un mod precis realităţile mediatice din România

Interviu cu Maria Cernat, realizat pentru emisiunea ”Reţea” a programului cultural al Radioului Naţional Bulgar

Pentru al treilea an consecutiv Bulgaria se află pe cel de al 111-lea loc (un loc destul de neprestigios) în clasamentul Reporterilor fără Bariere pentru libertatea presei din lume. Asta înseamnă că pe nivelul UE jurnalismul bulgar are cele mai serioase probleme. ”Corupţia şi cabalul mediilor, politicienilor şi oligarhilor sunt foarte răspândite în Bulgaria”, scrie în raportul, citat de radio Europa Liberă.