Iran şi lumea: criză şi rezistenţă

iran-700x350
Minareaua unui loc sacru din Qom (foto: Pixabay, CC0)

După alegerile parlamentare din februarie 2020 elita politică a Republicii Islamice Iran se omogenizează, curentul reformatorilor fiind practic exclus din parlament. Răspândirea corona virusului însă a întărit din nou contradicţiile dintre elita ţării şi oamenii, pentru care Iranul face parte din lume şi nu este doar sponsorul ”axei rezistenţei” din Orientul Mijlociu

Vladimir Mitev

Acest articol va fi publicat în numărul 3-4 din anul 2020 al revistei bulgare ”Timpuri noi”. 

Anul 2020 a început cu fricile legate de un război mondial, care au urmat uciderii generalului iranian Ghassem Soleimani. Şi a continuat cu isteria în jurul răspândirii corona virusului, care a provocat introducerea unei stări de urgenţă în Bulgaira, România şi alte ţări europene. Acum politicienii de rând înalt şi experţi afirmă în media că ne aflăm într-un război cu arme bacteriologice.

Pentru noi în Bulgaria astfel de frici de război şi distrugere sunt ceva nou în ultimii 30 de ani, în care am trecut prin multe cutremure şi crize sociale, fără a intra într-un conflict militar deschis cu vreun vecin sau factor internaţional. Dar cum ne-am fi simţit, dacă locuiam într-una dintre ţările cheie în Orientul Mijlociu – Iran, şi ne pândea pericolul permanent – indiferent dacă apărţinem elitei acestei ţării sau ne simţeam mai degrabă parte din oamenii de rând? Cum elitele şi poporul din Iran privesc rolul său din Orientul Mijlociu, unde cel puţin din anul 2001 se produce o rearanjare a forţelor?

Continue reading “Iran şi lumea: criză şi rezistenţă”

Cum se finanțează partidele politice din România?

money-700x350
(foto: Pixabay, CC0)

După modificări legislative de acum un an şi jumătate partidele româneşti se bucură de unele subvenţii de stat generoase

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 2 iulie 2019 pe site-ul ziarului Duma. 

În Bulgaria în ultimii ani România este dată ca un exemplu luminos de urmat în justiţie şi dezvoltare economică. Ne-am obişnuit oarecum cu ideea că românii sunt ”oameni de zece”, chiar dacă ei, tot ca și noi, conştientizează dramatic faptul că ţara lor se află pe ultimul sau penultimul loc într-un număr mare de clasamente europene. Dar chiar şi reuşitele româneşti, realizate după intrarea în UE, nu sunt lipsite de umbră.

Lupta împotriva corupţiei a băgat în penitenciare câțiva dinozauri ai tranziţiei. Ea a deschis drumul pentru oameni noi în politică. Dar în ultimii ani au fost mediatizate dezvăluiri privind abuzuri în munca procurorilor şi o intervenţie ilegală a serviciilor secrete în funcţionarea justiţiei. Cât despre dezvoltarea economică, ea nu trebuie redusă numai la creşterea PIB-ului. Business-ul din România este legiferat, după ce în 2011 reformele Codului Muncii şi ale Legii pentru dialog social lovesc sindicatele, creând o structură asemănătoare dar cu drepturi reduse – aşa-numitii ”reprezentanţi ai angajaţilor”. Din mai multe motive creşterea PIB-ului din România (la fel ca în Bulgaria) nu este simțită de o mare parte din populaţie. În acelaşi timp creşterea salariilor este subminată de faptul că cheltuielile pentru asigurări sociale au fost transferate de la angajator la angajat.

Poate că ar fi ispititor să ne gândim că undeva în jurul nostru există cineva care reuşeşte şi de la care putem învaţă. Cunoaşterea vecinilor însă poate servi ca un mijloc prin care să conştientizăm cine suntem noi, unde ne situăm în lume şi în raport cu ea, înţelegând situaţia lor. În această privinţă se vede că nimeni la noi nu s-a oferit să ia exemplu de la ”ţara de nota zece” România în ceea ce privește finanţarea partidelor. Oare de ce? Poate că explicaţia ar fi că la sfârşitul anului 2017 şi la începutul anului 2018 partidele româneşti şi-au votat o creştere semnificativă a subvenţiei.

Continue reading “Cum se finanțează partidele politice din România?”

Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști”

euro-sculpture-700x350
În Europa de Vest tehnocraţia este legată de finanţele, iar în Europa de Sud-Est – de justiţie (foto: Pixabay, CC0)

Va fi dezbaterea premergătoare viitoarelor alegeri europarlamentare din România și Bulgaria una comodă pentru actualul status-quo?

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 14 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Alegerile europarlamentare care urmează indică în mod clar liniile de separație din politica românească şi cea bulgărească. La fel ca în alte țări, confruntarea politică tradiţională între stânga şi dreapta este completată de noi nuanţe: proeuropeni versus eurosceptici, tineri versus bătrâni, oameni noi versus oameni vechi, liberali/progresişti versus conservatori, tehnocraţi versus populişti – sunt numai unele dintre etichetele şi clivajele prin care se va putea interpreta ceea ce se întâmplă în Europa de Sud-Est.

Însă peisajul prinde viață doar atunci când detaliile încep să fie sesizate. În România, confruntarea ideologică pare să fie mai clar articulată. În schimb, în Bulgaria, coexistența ideilor politice diferite în cadrul aceluiași partid este un lucru obișnuit, iar clivajele politice sunt mai atenuate. Nu e de mirare că numelele cercurilor politico-economice din Bulgaria deseori provin din numele restaurantelor unde membrii lor se întâlnesc pentru a discuta proiecte. În fond, singurul lucru de care sunt interesate partidele este dobândirea puterii. Drept urmare, deseori nu există nicio diferență de fond între liberali și conservatori sau, altfel spus, singurul lucru care îi deosebește este eticheta.

Continue reading “Prinşi în dilema opoziției dintre „tehnocrați” și „populiști””