De ce România încă nu l-a recunoscut pe Juan Guaido?

melescanu-700x350

Ministrul român al afacerilor externe Teodor Meleşcanu (foto: Flickr, Raul Mee (EU2017EE), CC BY 2.0)

În capacitatea sa de europreşedinte, vecina de la nord evident se fereşte să nu ia o poziţie univocă pe subiectul venezuelan, pentru care nu există un consens european. Acesta este şi un motiv comod pentru a se aştepta dezvoltarea cazului ambivalent

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 6 februarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Bulgarii, care sunt obişnuiţi să vadă vecina România, ca un etalon al euroatlantismului, sigur că sunt surprinşi că acum, chiar dacă ea este preşedintele Consiliului UE, încă nu l-a recunoscut pe autodeclaratul ”preşedinte interimar” al Venezuelei, Juan Guaido – o decizie la care insistă SUA şi care a fost deja luată de multe alte ţări din UE, inclusiv din guvernul bulgar. Ce gândeşte Bucureştiul despre dosarul ”Venezuela”? Multe medii româneşti se întreabă acelaşi lucru.

Continue reading

România – ţara de zece sau un elev slab?

dancila-juncker-700x350

Dialogul între Bucureşti şi Bruxelles nu este atât de rău (foto: YouTube, guvernul român)

Media din Bulgaria şi-a schimbat narativul despre vecină de nord la începutul europreşedinţiei române. Ultimul val de românoscepticism urmăreşte mainstream-ul din Bruxelles, dar nu contribuie la înţelegerea mai bună a celor ce se întâmplă în regiune

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 13 ianuarie 2019 pe secţia românească a site-ului Baricada.

Zilele înainte de începutul oficial al europreşedinţiei române au fost însoţite de un val de evaluări şi comentarii negative în media din Europa de Vest despre guvernul din Bucureşti şi elita politică românească. În primele zile ale anului nou media bulgără a dat cuvântul unei serii de analişti, care şi-au exprimat scepticismul către România de azi, în cheia vest-europeană, dat fiind că literal până la mijlocul anului 2018 românii au fost ani de zile daţi ca oameni exemplari în reformele de succes în justiţie, economie şi fidelitate către Occident. Acum experţii au demostrat îndoială că preşedinţia română va fi de succes. Şi au redus România a celor 20 de milioane de români la personalitatea omului puternic din PSD, Liviu Dragnea, criticat dur în Europa de Vest şi la premierul ironizat, Viorică Dăncilă.

Parelul cu europreşedinţia bulgară, laudată de Jean-Claude Juncker, pentru ascultarea Sofiei, se autoimpune. În timp ce până nu de mult România a fost ţara de zece din regiune, datorită ”luptei împotriva corupţiei” şi ”societatea civilă trează”, care ”se opune politicenilor hoţi”, acum bulgarii trebuiau să trăiască momentul lor mic de glorie ca reprezentanţi fideli şi responsaibili ai UE din regiune. Asta se făcea în timp ce România se transforma într-o ţară care, după interpetări, ”nu este tratată cu încredere” în instituţiile europene şi între celelalte ţări membre. S-a deschis posibilitatea că guvernul din Sofia să iasă în frunte, desprinzându-se de România, cu care facea tandem în ultimile do decenii. Se aşteaptă că Bulgaria să fie admisă în spaţiul Schengen până la sfârşitul mandatului comisiei ”Juncker”, în timp ce către România nu se fac astfel de anunţuri.

Continue reading

Pe cine izolează sancţiunile antiiraniene – pe Teheran sau pe Trump?

chess-game-700x350

Şahmat în limba persană înseamnă ”regele este mort” (foto: Pixabay, CC0)

UE, Rusia şi China lucrează asupra mecanismelor, prin care să continue dezvoltarea relaţiilor economice cu Republica Islamică

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 9 noiembrie 2018 pe secţia românească a site-ului Baricada. 

”Revoluţia noastră nu a fost o revoluţie fundamentalistă, care susţine întoarcerea în trecut… Progresul, pe care noi îl cunoaşteam, a fost legat de modernitatea din timpurile înainte de Revouţia Islamică. Am văzut că el n-a adus beneficii şi progres societăţii noastre… Revoluţia noastră nu căuta crearea unei versiuni noi a modernităţii. Numai că până când Occidentul nu va începe să se descompună pe dinăuntru, noi nu numai că nu ne opunem tehnologiilor şi ştiinţei tehnologice, ci acceptăm pe deplin această noua cunoaştere”, spune filosoful iranian şi preşedinte al Academiei Iraniene, Reza Davari, într-un citat care a devenit celebru printre cercetatorii de Studii Iraniene din Occident. Cuvintele lui sună semnificativ în contextul internaţional după venirea lui Donald Trump la putere în SUA şi în special după întoarcerea sancţiunilor draconice împotriva Republicii Islamice.

Continue reading

Oare România renunţa la lupta sa împotriva corupţiei?

dragnea-iohannis-700x350

Liviu Dragnea şi Klaus Iohannis (foto: CC BY-SA 2.0, CC BY-SA 3.0)

După ce Donald Trump a intrat în Casa Alba, vecina din nord este unul dintre teritoriile unde are loc confruntarea globală între forţele progermane şi cele antigermane. Lupta lor decurge pe campul anticorupţiei

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 5 iunie 2018 pe site-ul şi în ziarul ”Cuvânt”. 

Oare a venit sfârşitul luptei împotriva corupţiei din România? Întrebarea probabil a trecut prin minţile mai multor oameni, după ce pe 30 mai 2018 Curtea Constituţională a României a dispus că cererea ministrului de justiţie, Tudorel Toader, din 22 februarie pentru revocarea şefei DNA este legitimă (pentru că după părerea curţii toţi procurorii sunt subordonaţi ministerului). Curtea totodată a definit ca refuzul preşedintelui, Klaus Iohannis, să îndeplinească voinţa lui Toader este neconstituţional. Cu alte cuvinte – curtea constituţională a spus că Iohannis – considerat un stâlp al luptei anticorupţie, trebuie, figurativ spus, să taie o parte din corpul său politic, semnând ordinul de revocare a Laurei Koveşi.

Continue reading

Cum cabinetul român a căzut numai la câteva ore după ce a avut loc prezentarea preşedinţiei bulgare a UE în Bucureşti

mihai-tudose-900-2

Mihai Tudose nu mai e premierul României (foto: gov.ro)

Premierul Mihai Tudose a demisionat după un scandal cu ministrul de interne Carmen Dan, care este apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea, pe fondul creşterii tensiunii cu minoritatea maghiară. Echouri din conflictele au putut fi simţite la conferinţa de presa unde Bulgaria şi-a prezentat priorităţile pentru guvernarea UE

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 18 ianuarie 2018 pe site-ul Baricada. 

”Ne vom vedea din nou aici exact peste un an pentru lansarea preşedinţiei”, a spus pe 15 ianuarie 2018 la sfârşitul unei conferinţe de presa la reprezentanţa Comisiei Europene de la Bucureşti ministrul român al afacerilor externe Teodor Meleşcanu. Publicul s-a amuzat. Veteranul diplomaţiei române în vârsta de 76 de ani a luat cuvântul spontan într-o încercare de a glumi cu cei prezenţi, doar o secundă după ce şefa reprezentanţei Comisiei Europene şi gazda evenimentului a încheiat evenimentul. Meleşcanu evident a fost mulţumit de întâlnirea cu aproape 50 de diplomaţi şi jurnalişti de la 21 de medii. Şi el şi-a permis nediplomatic să exprime siguranţă de sine şi încredere în viitor.

În acel moment nimeni din sală, inclusiv Meleşcanu (cum se înţelege din citat) nu se aştepta că numai cu 11 ore măi tărziu premierul Mihai Tudose va demisiona. Timp de o săptămână în medii se învârtea un scandal între Tudose şi ministrul de interne Carmen Dan – o politiciană apropriată de liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea. Premierul a acuzat-o că minte în legătură cu numirea unui şef al polţiei române şi a spus că nu mai poate lucra cu Carmen Dan. Ea a refuzat să demisioneze. Dragnea a arătat că ţine la nominalizarea sa pentru ministru de interne. Şi iată că Tudose s-a retras.

Continue reading

Teodor Meleşcanu: România ţine la colaborarea regională în Marea Neagră

meleşcanu-ro-900

Ministrul afacerilor externe român Teodor Meleşcanu vorbeşte despre intenţiile Bucureştiului în regiunea Mării Negre (foto: Vladimir Mitev)

Ministrul afacerilor externe român a răspuns întrebării blogului Podul Prieteniei în cadrul conferinţei de presă comună cu ambasadorul bulgar din Bucureşti

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe 16 ianuarie 2017 pe site-ul Baricada. 

”Pentru noi problema Dunării şi a Mării Negre trebuie să fie undeva mai sus în agenda UE”, a declarat ministrul afacerilor externe român Teodor Meleşcanu în cadrul unei conferinţe de presă la reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti. În cadrul evenimentului ambasadorul bulgar în capitala românească Todor Churov a prezentat priorităţile preşedinţiei bulgare a UE. Oaspeţi ai evenimentului au fost aproape de 50 de diplomaţi şi de jurnalişti de la 21 de medii, între care şi blogul Podul Prieteniei. Conferinţa de presa a luat loc doar oare înainte de dimisonarea premierului Mihai Tudose din cauze unei crize politice cu liderul Partidului Social  Democrat Liviu Dragnea.

Continue reading

Tandemul moldovenesc Plahotniuc-Dodon s-a trezit sub asediu internațional

 

dodon-plahotniuc-900

Președintele Igor Dodon (stânga) și oligarhul Vladimir Plahotniuc sunt cei care conduc politica din Republica Moldova (foto: Privesc.Eu Moldova via YouTube, și Vlad Plahotniuc via Wikipedia Commons, CC BY 3.0)

După ce deputații celor doi oameni mari în politica din Moldova au susținut schimbări în legea electorală, și Rusia, și forțe europene diverse au început să strângă lațul în jurul puterii din Chișinău

Acest articol a fost publicat la 14 August 2017 pe site-ul Baricada.

Viața politică din Republica Moldova este prezentată tradițional în mediile ca lupta între Vest și Est, între politicienii proeuropeni și cei proruși. De obicei președintele țării Igor Dodon este descris ca orientat spre Moscova, în timp ce guvernul și oligarhul mare Vladimir Plahotniuc au halo-ul unor garanți pentru cursul proeuropean de dezvoltare.

Însă în iulie 2017 oamenii lui Plahotniuc și lui Dodon în parlament au sprijinit împreună schimbări în legea electorală prin care sistemul proporțional se înlocuiește cu unul mixt pentru alegerile parlamentare din anul 2018.  Această schimbare a fost culmea unor alte activități politice care au fost legate de exemplu cu numirea unor funcționari ca conducători instituțiilor de stat și  care au arătat că Plahotniuc – păpușarul guvernului actual, și Dodon – ”alternativa”, de fapt acționează într-un mod concertat. Schimbările în legea electorală beneficiază Partidul Democratic al Moldovei (PDM) care exprimă interesele lui Plahotniuc. După ce legea a fost schimbată, PDM poate să între în parlament din nou, chiar dacă încrederea publică în ea este destul de scăzută.

Continue reading